Nazareth – orasul Bunei Vestiri

Oraşul copilăriei lui Iisus, oraşul speranţei, al marilor taine ale mântuirii noastre

Nazareth a fost prima oprire „de suflet” pe care am facut-o cand ne-am aflat in Tara Sfanta, un loc de mare insemnatate pentru noi crestinii, intrucat in acest oras a locuit Maica Domnului cu parintii ei , Sfanta Ana si Sfantul Ioachim .
Era seara deja si destul de tarziu cand am ajuns noi iar biserica era inchisa…ni s-a spus de catre arabul care era de garda ca nu mai era posibil sa intram la ora aceea si tare ne-am intristat….insa Dumnezeu a tinut cu noi si pe cand eram pe punctul de a ne intoarce la autocar am avut parte de o mica minune : un alt paznic arab a sosit pe neasteptate sa ne instiinteze ca se deschide biserica!!! Nu pot sa exprim in cuvinte bucuria care ne-a cuprins si de indata ne-am indreptat prin curtea bisericii spre sfantul locas care ne astepta acum cu poarta larg deschisa.
Biserica Sf Arhanghel Gavriil este ridicata chiar deasupra izvorului care alimenteaza cu apa fantana la care venea de obicei Fecioara Maria sa scoata apa si care se afla in apropierea casei ei. Aici a fost intampinata ea intr-o zi de Sfantul Arhanghel Gavriil si a primit instiintarea data plina de bucurie si de lumina : taina mai presus de taina a Bunei Vestiri, vestea ca va naste pe Mantuitorul.

Curtea interioara a bisericii Sfantul Arhanghel Gavriil

Am aflat ca in vechime, pe locul fântânii s-a construit o capelă, care, în anul 614, a fost distrusă de perşi, dar a fost reconstruită apoi in cateva randuri. Catapeteasma actualei biserici, ridicată în formă de cruce, la 1781, pe locul unei biserici din secolul al XII-lea, este realizată din lemn de stejar adus din Balcani. Am admirat frumusetea si finetea lucraturii, sculptura minunata in lemn.

Lucratura minutioasa a sculpturii catapetesmei din lemn de stejar

Am ramas placut surprinsi sa vedem ca unele din icoanele zugravite pe peretii acestei minunate biserici infatiseaza chipuri de sfinti din tara noastra la care noi romanii avem mare evlavie si ale caror sfinte moaste se afla in biserici din Moldova. Ma refer la Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi si Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava. Nu mica a fost surpriza sa aflam ca sa picteze interiorul bisericii au venit aici tocmai din Bucovina noastra si au ramas pana au terminat lucrul, in 1978. Erau trei frati zugravi de icoane : Mihail Gavriil si Nicolae Morosanu _despre care am citit ca a devenit, a caror iscusinta ca iconari ne-a incantat tuturora privirea si ne-a mangaiat sufletul.

Fresce pe peretii interiori ai bisericii

A doua zi la lumina zilei din balconul hotelului unde am fost gazduiti peste noapte, am putut vedea frumoasa panorama a orasului Nazareth, al carui pitoresc doar il intrezarisem vag in seara sosirii noastre.

Panorama nocturna a orasului Nazareth

Mi-ar fi placut sa fi putut colinda prin oras, la pas, sa am ragazul sa privesc stradutele lui inguste care urca din Nazarethul de Jos inspre Nazarethul de Sus unde multi turisti doresc sa ajunga spre a admira peisajul minunat ce perspectiva il ofera. Nu mai era timp caci am pornit-o dis de dimineata dupa micul dejun, cu autocarul, catre alte locuri sfinte care ne asteptau in drumul nostru binecuvantat de pelerini in Tara Sfanta.

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , | 9 comentarii

Parintele Teofil Paraian VORBE DE DUH

Pentru inlaturarea gandurilor rele, ne ajuta foarte mult inmultirea gandurilor bune.  Cu cat iti impodobesti mintea cu mai multe ganduri bune, cu atat se imputineaza gandurile cele rele. Daca vrei sa-ti faci randuiala in viata , trebuie sa-ti faci randuiala in minte , iar daca nu-ti faci randuiala in minte , nu-ti poti face randuiala in viata. Asa ca grija noastra cea dintai este sa ne facem randuiala in minte.

In Filocalie se spune ca gandul omului, mintea omului, este ca o moara : asa cum moara macina ce bagi pe moara , tot asa si mintea – macina ce bagi in minte. Dupa gandurile pe care le porti in minte poti sa-ti dai seama cine esti : daca ai ganduri conforme cu voia Lui Dumnezeu – deci daca ai ganduri bune , esti om bun ; daca ai ganduri rele, esti om rau.

Publicat în Duhovnici, Sfaturi duhovnicesti | 16 comentarii

Adormirea Maicii Domnului – Praznuire luminoasa cu bucurie

Maia Domnului ‘Hodighitria” (Povatuitoarea) de la Biserica Mihai Voda – desen in pix de Gabriela Mihaita David

Adormirea Maicii Domnului este praznuita pe 15 august. Despre aceasta sarbatoare nu gasim informatii in Sfintele Evanghelii, ci numai in Traditia Bisericii. Potrivit acestei Traditii, Maica Domnului a fost instiintata printr-un inger de mutarea ei din aceasta viata: „Acestea zice Fiul tau: Vremea este a muta pe maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeste cuvantul cu bucurie, de vreme ce vii la viata cea nemuritoare“. Dupa ce Fecioara Maria si-a cerut iertaciune de la toti, si-a dat duhul. Domnul Insusi S-a coborat din ceruri pentru a primi in mainile Sale sufletul ei cel sfant. Atunci s-au petrecut multe minuni: ochii orbilor si auzul surzilor s-au deschis, ologii si bolnavii s-au vindecat.

Trupul a stat trei zile in mormant, dupa care a fost ridicat in chip tainic spre lacasurile ceresti. Traditia marturiseste ca Toma soseste la Ierusalim in a treia zi dupa inmormantarea Maicii Domnului. Dorind sa cinsteasca trupul ei, Apostolii au deschis mormantul. Dar minune! Mormantul era gol. Trupul Fecioarei Maria a fost ridicat la ceruri de Fiul ei.

Infatisearea iconografica ortodoxa a Adormirii Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria. Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalimul, oraşul sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi Biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din această Biserică, este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa. In toamna anului 2018 am avut ocazia deosebita prilejuita de un pelerinaj in Tara Sfanta – de a ma inchina la aceasta frumoasa icoana,

În spatele mormântului Maicii Domnului din această Biserică, este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.

surse : crestintodox.ro si ziarullumina.ro

Sarbatoare binecuvantata sub ocrotirea Maicutzei Sfinte, doresc la toata lumea!

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

Luna august – Luna Maicii Domnului

Din Edictul imperial bizantin din 1297, dat de imparatul Andronic II Paleologul, de proclamare a lunii august drept Luna Maicii Domnului: „Acum este o impreuna-praznuire a celor ceresti si a celor pamantesti. Acum ingerii, pogorand din cer, se amesteca cu noi, oamenii. […] Acum Insusi Dumnezeu vine de o cheama pe Maica Lui si, primind in sanurile Sale preasfantul ei suflet, il urca la ceruri in alai de ingeri care plinesc lauda lui. Acum Fecioara, chiar daca se muta cu trupul de aici, nu se departeaza de la noi, ci, veghind dintru cele de sus, cata la noi in veac. […] Deci cuvine-se ca praznicul Adormirii ei sa fie praznuit nu doar o singura zi, ci, luand inceput o data cu luna, sa o strabata intreaga si sa se incheie o data cu ea”. (sursa : crestinortodox.ro)

Redau in continuare un fragment din lucrarea Viata Maicii Domnului scrisa de Sfantul Maxim Marturisitorul, in legatura cu ziua de astazi, preziua Praznicului Imparatesc.

Foto – sursa internet

„Nu faceți din mutarea mea pricină de doliu, ci umpleți-vă de bucurie și mai mare. Doresc să merg la Fiul meu, Cel ce dăruiește tuturor ființă și viață.”
„Când a binevoit Hristos Dumnezeul nostru ca să ia pe Maica Sa la Sine, atunci cu trei zile mai înainte a făcut-o să cunoască, prin mijlocirea îngerului, mutarea sa cea de pe pământ. Căci Arhanghelul Gavriil, venind la dânsa, a zis: „Acestea zice Fiul tău: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primește cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viața cea nemuritoare”.
„Născătoarea de Dumnezeu s-a bucurat cu bucurie mare, și cu dorul ce avea ca să se mute la Fiul sau, s-a suit degrab’ în Muntele Măslinilor ca să se roage, căci avea obicei de se suia adesea acolo de se ruga. Și s-a întâmplat atunci un lucru minunat. Când s-a suit acolo Născătoarea de Dumnezeu, atunci de la sine s-au plecat pomii ce erau pe munte, și au dat cinstea și închinăciunea ce se cădea către Stăpâna, ca și cum ar fi fost niște slugi însuflețite.”

Sfântul Maxim Mărturisitorul ~
„Viața Maicii Domnului.”

Binecunoscuta priceazna deosebit de indragita si mult cantata in ajunul Praznicului si in ziua Sarbatorii Adormirii Maicii Domnului

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , , | Lasă un comentariu

Grairea cu pacat

Design grafic – Cristina David

O femeie păcătoasă si-a pus îndreptare la o mărturisire si a început să ducă o viată sfântă. Post, rugăciune, milostenie, că era văduvă acum. Toată lumea se minuna în sat cum femeia aceea si-a schimbat viata. Înainte o stiau toti. Îi murise sotul, iar copiii îi avea pe toti căsătoriti. Mai avea un păcat, săraca, pe care nu-l putea lăsa. Toate celelalte le lăsase. Făcea si milostenie multă si post tinea, dar nu tăcea din gură. Să spună ceva de cumătra, de cumnata, de cutare. Când a venit la duhovnic, a zis: „Părinte, am postit posturile, am făcut milostenie, fac pravilă, citesc prin sfintele cărti; ei, dar limba asta n-o pot eu stăpâni! Mai vorbesc de unul, mai zic de altul, mai spun o minciună, mai spun o glumă, mai cutare”.

Era primăvară, când se arau grădinile si ogoarele. Duhovnicul îi zice: „Uite ce este, mătusă, nici eu nu-ti dau canon mare; dar n-ai voie să te împărtăsesti până nu vei face canonul acesta”. „Care?” Duhovnicul avea un butoi mare cu sământă de scai. Stiti cum e sământa de scai, ca de ceapă. Măruntă. I-a dat mătusii un pumn bun de sământă de scai si i-a zis: „Uite ce! Când vei ara grădina, să te duci să semeni scaiul ăsta prin grădină, cât e grădina de lungă, si pe-o brazdă si pe alta”.

Si a semănat scaiul. Au crescut păpusoii, dar au iesit si scaii. La prăsit a mai tăiat din ei, dar n-a putut să-i taie pe toti. Când a venit femeia în Postul Sfintei Mării, o întreabă duhovnicul: „Ai semănat scaii?” „Da”. „Ti-am spus că nu-i greu. Mata ai zis că păcatele pe care le faci cu limba nu-s grele. Eu ti-am dat să semeni scai. Du-te si-mi adu acum înapoi toate semintele acelea pe care le-ai semănat”. „Vai de mine, părinte, zice, eu am prăsit, dar din nebăgare de seamă scaii aceia au făcut sământă, a venit vântul si a dus-o la megiesi, pe câmp. S-a umplut lumea de scai”. Zice preotul: „Nu-ti dau împărtăsanie, până nu-mi aduci sământa înapoi”. „Imposibil, părinte. S-a dus sământa de scai! A luat-o vântul, a făcut scai, s-a înmultit…”.

Foto – sursa internet


Vezi? Asa sunt si cuvintele noastre. Cuvintele noastre, dacă sunt rele, pe unde nu au ajuns? Au făcut sământă, au prins rădăcină si s-a umplut lumea de cuvinte rele. Cuvintele noastre sunt sământă de scai. După cum nu poti aduna sământa înapoi, după ce-ai semănat-o – la vreun an de zile, după ce s-a umplut câmpia de scai -, asa nu putem să adunăm răutatea si păcatul pe care le-am semănat noi prin limbă. De aceea trebuie mare pază a limbii. Ai văzut ce spune Solomon: Cine nu păzeste gura si limba sa, nu se poate mântui.

Dar Dumnezeu nu ne-a făcut să fim muti. Ne-a dat limbă să vorbim. Dar ceea ce vorbim, să fie spre slava lui Dumnezeu si ceea ce este de trebuintă. Deci când vedem că începem a vorbi de rău pe altul, să stăm pe loc, că semănăm scai, si îl duce vântul în mai multe inimi. Cuvintele au putere mare iar energia lor negativa poate fi extrem de distructiva.

Este foarte bine sa nu irosim cuvinte atunci cand comunicam cu altii, cum prea adesea o facem, sa nu “graim in desert”. Imi vine acum in minte cererea Sfantului Efrem Sirul din mult rostita lui rugaciune din vremea Postului Mare: “Doamne si Stapanul vietii mele,..duhul grairii in desert nu mi-l da mie”.

Să băgăm de seamă!

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , , | 4 comentarii

Credinta vie

Mănăstirea Optina – Sihastria sau Pustia Optina, este una dintre cele mai mari şi înduhovnicite mănăstiri de călugări din întreg Răsăritul Ortodox. Mănăstirea Optina se află în Rusia Centrală, la aproximativ 80 de mile de Moscova şi la o mică distanţă de localitatea Kozelsk. Ea este considerata a fi centrul spiritualităţii Bisericii Ruse, în secolul al XIX-lea.

La cele spuse in articolul precedent, privitor la omul bun si la omul rau, revin ca sa adaug cu amaraciune ca noi, fiecare dintre noi care ne declaram credinta in Dumnezeu si spunem ca avem cunostinta de minunatele porunci date noua de Mantuitorul, care ne indreapta a-L urma si a merge pe aceeasi cale cu El, nu constientizam un anume lucru esential: credinta noastra trebuie sa fie vie, lucratoare.

Noi, crestinii, suntem datori sa nazuim spre desavarsire dar atata timp cat nu lucram in viata noastra si cu noi insine asa precum ne-a poruncit Iisus , noi nu devenim mai buni. Majoritatea dintre noi ne multumim cu o viata linistita, netulburata, nedorind sa se schimbe nimic in felul nostru de a fi. Nu constientizam cu adevarat ce vrea Dumnezeu de la noi: o mare schimbare care sa se petreaca in noi, cu noi.

„Credinta fara fapte este moarta”, spune Apostolul Iacov.

Faptele dragostei, ale jertfirii de sine, dezvoltarea si intarirea puterilor noastre duhovnicesti (roadele Duhului – cum le numeste Apostolul Pavel), domolirea obiceiurilor noastre care nu sunt placute Domnului si potolirea aplecarilor pacatoase, decurg in mod firesc dintr-o credinta lucratoare, vie.

Pentru ca Dumnezeu doreste desavarsirea noastra, El ne intareste, daca ne rugam staruitor, si ne daruieste putere de izbanda in lupta zilnica cu ispitele. Nu pot accentua mai mult cat de clare sunt invataturile Mantuitorului care ascultate fiind ne-ar scoate din lancezeala si nepasare; ma includ si pe mine in randul acelora care adesea nu au rezultate bune la testul de credinta adevarata.

Pacatosi cum ne recunoastem, acest aspect ar fi sa ne porneasca pe drumul punerii unui inceput bun lucrarilor noastre duhovnicesti. Iar Parintele Cleopa smerit cum l-au cunoscut toti cei ce i-au fost in apropiere, are o vorba frumoasa si realista:

La sfarsit, amintesc incurajarea unuia din parintii stareti mult imbunatatit duhovniceste, de la Optina : „Nu te întrista în lupta duhovnicească pe care o duci cu vrăjmaşul cel nevăzut al sufletelor noastre şi, chiar de vei primi o mie de răni pe zi, să nu te abaţi de la nevoinţă; să te lepezi de voia şi de judecata ta. Dumnezeu este bun şi milostiv şi nu îţi va îngădui ispite peste măsură, ci numai cât îţi va fi de folos pentru deprinderea cu nevoinţa; iar tu să te socoteşti ultimul dintre toţi. (Sfântul Macarie de la Optina).

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , , | Lasă un comentariu

Credinta si Vointa

Lucrare design – Cristina David

Daca oamenii si-ar potrivi purtarile dupa poruncile lui Dumnezeu, care sunt poruncile firii, si n-ar face din legi faradelegi, ar ocoli, ar preveni toate pacostele necazurilor;” sunt cuvinte de invatatura de la parintele Arsenie Boca.

In problema ascultarii poruncilor se impune cu mare putere vointa omului de a urma calea aratata. Suntem buni sau rai? Intrebarea are un raspuns clar , se deduce logic prin prisma spuselor de mai sus. De ascultam invataturile Domnului putem fi buni, ar fi bine pentru toata lumea, dar este asa tot timpul? Nu ne supraveghem indestul gesturile si cuvintele, sunt momente mai putine sau mai multe cand comportamentul nostru nu se poate numi bun pentru ca cedam maniei, invidieisi nici nu ne dam seama, nu luam aminte sa ne oprim la timp. Atunci suntem rai, nu? De am face-o bine ar mai fi. Este necesara atentia, luarea aminte (trezvia) la cele ce facem sau cuvantam. Sa ne oprim la timp, sa nu devenim rai cand putem fi buni. Vointa ne este data spre a fi exersata si intarita, sa devina ferma si sa insoteasca in permanenta dorinta de a implini poruncile lui Dumnezeu. Este mult de luptat sa ajungem aici. Dar tare mult se merita.

In concluzie putem fi tot mai buni, cand avem atentia indreptata asupra poruncilor tot mai mult . Daca reusim, suntem buni mai tot timpul. Rautatea ramane a acelora care nu isi controleaza pornirile, le lipseste vointa s-o faca.

Revin si aici cu invataturile inteleptului ganditor crestin (considerat cel mai mare dupa Sfantul Apostol Pavel), Fericitul Augustin si reamintesc vorbele lui frumoase pline de impaciuire :

“Suferi de pe urma nedreptatii unui om rau? Iarta-l, ca sa nu fiti astfel doi oameni rai!”

Prin urmare , prin iertare omul devine bun, stim doar ca intelepciunea populara are o spusa: doar un om puternic , nu cel slab, adica un om inarmat cu vointa ferma are puterea sa ierte.

lucrare design – Cristina David

Sa spunem in gandul nostru seara la culcare aceasta scurta rugaciune cu mare incredere si sa adormim cu nadejdea in suflet ca vom fi buni asa cum ne doreste Dumnezeu.

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

Egoismul distruge sufletul

Nu mai avem timp sa privim cerul, sa admiram stelele, nu mai avem timp sa fim romantici macar pentru cateva minute. Nu mai avem timp sa zambim si sa ne veselim, toate le facem in goana.

Nu mai avem interes sa daruim, pentru ca ne intereseaza sa agonisim. Nu mai avem interes sa fim atenti si buni cu cei din jurul nostru pentru ca avem interes sa fim tratati noi asa cum se cuvine.

Angry isolated couple fighting arguing

Nu mai avem bucuria sa ii facem pe ai nostri dragi sa se simta bine, sa le daruim o imbratisare, sa le acordam din timpul si dragostea noastra. Vrem sa ne bucuram noi si sa ne facem noua insine cadouri, sa plecam in excursii costisitoare.

Apasam mereu pedala EU. Eu vreau sa fac asta, eu vreau sa merg acolo, eu vreau sa ma simt cat mai bine.

Si ne pomenim insingurati , izolati , in imposibilitatea de a mai fi cum am fost odata. Prietenii de suprafata, zambete de circumstanta, sentimente false. Eul nostru ne controleaza si ne conduce. Nu ne intereseaza decat ce vrem noi.

Oscar Wilde spunea cu multa dreptate : „Egoism nu înseamnă să trăiești cum vrei, ci să le ceri altora să traiască așa cum vrei tu.”

Poruncile Lui Iisus care, ascultate de ar fi, ne-ar transforma incet dar sigur in oameni adevarati, sunt nesocotite in fiecare zi. Nu este de mirare ca haosul domneste in toata lumea si relele se tin lant in societate ca si in familii. Macar sa nu slabim rutina rugaciunii, noi cei care credem in Mantuitorul si jertfa lui pe cruce, de dragul mantuirii noastre. Daruire totala, iubire nemasurata.

In gandire si in comportament sa inlocuim conceptul EU cu NOI. Cu siguranta ca ar schimba total situatia. Nu-mi pierd speranta si increderea ca se poate pentru ca Domnul ne-a promis ca nu ne lasa singuri, va fi cu noi pana la sfarsitul veacului. Sa nu uitam asta si sa nu disperam!

Va doresc din suflet o seara frumoasa cu pace in inimi si in casa!

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , | Lasă un comentariu

Pustnicul de pe malul Lacului Oasa

Parintele Iona (in lume Ioan Patrulescu) era unul dintre cei mai apreciati si iubiti profesori ai Universitatii din Bucuresti si, mai apoi, ai Universitatii de Vest din Timisoara, unde a predat greaca clasica si elenistica. De cativa ani s-a calugarit la Manastirea Oasa, traind retras in singuratate, intr-o chilioara pe malul lacului Oasa.

Am ascultat cu cateva zile in urma un interviu televizat in care pentru prima oara l-am auzit vorbind pe parintele calugar Iona de la Manastirea Oasa, de fapt din cele spuse de dansul a reiesit ca s-a retras mai departespre a se izola, locuieste intr-o mica chilie singur. Cu alte cuvinte este un pustnic, asa cum si-a dorit. Reiese din acest interviu ca s-a retras din lume in anul 2003.

Ascultand cu atentie raspunsurile pe care parintele Iona le da in cadrul interviului, inteleg ca intr-adevar este necesar ca omul sa aiba o vocatie, o inclinare autentica, reala, spre pustnicie. Traieste izolat doar cu Dumnezeu alaturi si se simte fericit cu adevarat , ne spune si de ce : cauta in permanenta sa nu piarda trezvia, sa fie cu muta luare aminte ca sa nu incalce poruncile Domnului si astfel sufletul lui sa se indeparteze de El. Il gasesc a fi o figura deosebit de interesanta in ortodoxia romaneasca din prezent, iar invataturile sale au un mare impact asupra celor care cred in Dumnezeu. Pentru cei care au dubii in credinta si sunt oscilanti in modul de a privi credinta, spusele dansului ar putea avea rol de influenta benefica.

Interviu cu Părintele Pustnic Iona de la Mănăstirea Oașa (Partea 1, 2015)

Am ramas si inca sunt impresionata de continutul duhovnicesc al interviului care ii priveste pe toti cei care simtim nevoia sa nu-l pierdem pe Dumnezeu din viata noastra si chiar sfatuiesc pe cei care au timpul necesar sa caute sa ajunga la Manastirea de pe malul Lacului Oasa pentru a-l cunoaste pe pustnicul cel erudit , lucru pe care si eu intentionez sa-l implinesc la revenirea in tara. Cu voia si ingaduinta Domnului!

o alta sursa recomandata: http://www.cuvantul-ortodox.ro/ioan-patrulescu-parintele-iona-manastirea-oasa-profesor-universitar-familia-ortodoxa-convertire-spovedanie-canon/

O seara cu mult bine, plina de frumos!

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , , | 4 comentarii

Schimbarea la Fata a Mantuitorului nostru pe Muntele Tabor

„Dar să vedem cum se tâlcuiesc aceste mari minuni, ce s-au întâmplat acolo.

De ce oare Hristos a ales tocmai Muntele Taborului din Galileea, ca să se schimbe la faţă şi nu alt munte?

Iată de ce: pentru că o mie de ani mai înainte a proorocit dumnezeiescul David că acest munte se va bucura de slava lui Dumnezeu. Căci zice: „Taborul şi Ermonul întru slava Ta se vor bucura”. Deci, trebuia să se plinească Scriptura ca Taborul să se bucure împreună cu cei ce L-au înconjurat pe Iisus, cu cei trei dumnezeieşti ucenici ai Săi. Pentru aceasta a ales Iisus muntele Taborului.

– Dar pentru care pricină au venit de faţă la dumnezeiasca Lui schimbare la faţă acei mari prooroci, Moise şi Ilie? Iată pentru care: când mai înainte cu şase zile întreba Mântuitorul pe Petru şi pe ceilalţi ucenici: „Cine zic oamenii că sunt Eu?”, ei au zis: „Unii zic că eşti Ilie, alţii Moise, alţii Ieremia, iar alţii altul din proorocii cei de demult”.
Şi acuma Mântuitorul, chemând la dumnezeiasca Sa schimbare la faţă pe Ilie şi pe Moise, a vrut să le arate dumnezeieştilor Săi ucenici că El nu este nici Ilie şi nici Moise, ci Dumnezeul lui Ilie şi al lui Moise. Le-a arătat deci: nu sunt prooroc, ci Dumnezeul proorocilor.

Schimbarea la Faţă a Domnului şi Dumnezeului nostru Iisus Hristos a fost preaminunată şi în chip străin. Lumina cea din Tabor, care lumina la faţă pe Hristos, nu izvora din faţa Lui, ci dinlăuntrul Lui, din tot trupul, că era Dumnezeu întrupat. Lumina cea din Tabor a lui Hristos n-a venit din afară, ca să-L lumineze pe El, ci lumina dinlăuntru iradia şi în afară, căci El era izvorul luminii celei veşnice şi nemărginite.”

Pentru extraordinarele interpretari nespus de „la obiect” cu referire la minunea dumnezeiasca petrecuta pe Muntele Tabor am ales predica parintelui Cleopa Ilie si nu a altui preot. Sunt multe cuvantari minunate la acasta mare Sarbatoare dar mie, personal, cuvantarea celui care a fost un mare duhovnic al Moldovei si de fapt al intregii tari, mi-a atins mintea, inima si sufletul prin explicatiile insuflate de puterea si harul Duhului Sfant.

Praznic luminat sa aveti si bucurie mare!

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

Icoana Adormirii Maicii Domnului de la Sâmbăta de Sus

Icoana (epitaf) Adormirii Maicii Domnului pictata de parintele Arsenie Boca

Marturisesc , nu am vazut cu proprii mei ochi aceasta luminata icoana/epitaf in real. Insa viata si opera duhovniceasca a parintelui Arsenie – Sfantul Ardealului – m-a atras si preocupat de multa vreme, ceea ce m-a determinat sa dedic un blog personalitatii sale indumnezeite si am citit cam tot ce se gaseste actualmente in materie de biografie, lucrari de icoane si activitatea de sfant preot slujitor in altar si cea duhovniceasca pentru indrumarea credinciosilor care il cautau pe unde se muta dansul : de la Sambata de Sus la Prislop iar de la Prislop la Bucuresti. Dupa care am aflat tot din lecturi despre multele picturi executate de dansul (la comanda) in Atelierul de la Schitul Maicilor din Bucuresti care apartinea Patriarhiei. Parintele Staret de la Manastirea din Sighisoara, Ghelasie Tepes l-a cunoscut bine caci au lucrat impreuna acolo, au fost colegi timp de vreo 8 ani. In Biserica noastra Ortodoxa parintele Arsenie Boca a avut un loc special, harazit lui de la nastere si drept urmare Dumnezeu l-a „condus” frumos , lin dar sigur la Facultatea de Teologie de la Sibiu. Pentru ca planul lui Zian Boca era acela de a deveni aviator iar voia Domnului a fost cu totul alta. Am luat cunostinta de existenta icoanei/epitaf cu foarte mult timp in urma din spusele „bunicului meu duovnicesc” asa cum m-a placut dintru bun inceput sa il consider pe parintele Teofil Paraian.

Prin urmare nu voi scrie amanunte (pe care le-am aflat doar din lecturi si video-clip-uri), legate de minunata icoana aflata la Muzeul Manastirii Brancoveanu din Sambata de Sus, despre care mult timp nu s-a stiut cine a lucrat-o. Insa pe cine intereseaza, gaseste o prezentare amanuntita si bine documentata :https://poruncaiubirii.agaton.ro/articol/1396/adormirea-maicii-domnului-icoana-pictat%C4%83-de-p%C4%83rintele-arsenie-boca

Ca in majoritatea lucrarilor iconografice ale parintelui Arsenie, atmosfera in icoana Adormirii maicii Domnului” este inundata de o lumina sfanta, dumnezeiasca. Redarea persoanelor, a chipurilor, este facuta in stilul sau caracteristic si inconfundabil. Anasamblul icoanei incanta privirile si lumineaza, linsiteste sufletul. Maica Domnului nu a murit, ea a urcat la ceruri cu trupul in care Dumnezeiescul ei Fiu a repus sufletul purtat de El in brate pana la patul unde se afla ea intinsa, adormita.

Mai amintesc o alta lucrare a Parintelui , anume fresca de la Biserica Draganescu pictata in intregime pe peretii interiori de dansul. In cadrul ansamblului isi are locul cuvenit infatisarea Adormirii Maicii Domnului.

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

Maica Domnului, Marea noastra Nadejde

De doua zile Biserica Ortodoxa a intrat in Postul Adormirii Maicii Domnului care va dura doua saptamani.

„După înălţarea la ceruri a Mântuitorului Hristos, Maica Domnului era marea mângâiere a Sfinţilor Apostoli şi a celor ce crezuseră şi urmaseră dumnezeiescului învăţător.
Inima Maicii Domnului ascundea multe taine şi negrăite bucurii. Văzuse atâtea lucruri minunate, auzise atâtea cuvinte nemaiauzite, atâtea taine îi va fi încredinţat Fiul ei, Domnul Hristos, pe care ea le pusese în inima sa. Multe din cele scrise în Sfintele Evanghelii, Sfinţii Evanghelişti şi îndeosebi Sfântul Evanghelist loan le vor fi auzit din sfânta ei gura.

Ne spune iarăşi Sfânta Tradiţie că nu mult după sfânta ei Adormire, pe când Sfinţii Apostoli se adunau la cina zilnică şi rosteau: „Mare este numele Prea Sfintei Treimi, Doamne Iisuse Hristoase, ajută-ne nouă”, într-una din zile, li s-a arătat aievea Maica Domnului, înconjurată de îngeri luminaţi şi le-a zis: „Bucuraţi-vă că eu sunt cu voi în toate zilele!”. Atunci ucenicii, cu spaimă şi cu bucurie, au strigat: „Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, ajută-ne nouă!”. Şi de atunci a rămas „Rânduiala Panaghiei”, care se săvârşeşte la sfintele Mănăstiri la masa de obşte, în zilele de Duminici şi sărbători şi care ne aminteşte de făgăduinţa Maicii Domnului: „Bucuraţi- vă că Eu sunt cu voi în toate zilele!”.

Ieromonah Petroniu Tanase

Mare a fost atunci bucuria Sfinţilor Apostoli şi mare este nădejdea tuturor creştinilor, ştiind noi de această făgăduinţă a Maicii Domnului!

Noi, crestinii ortodocsi, eu, in particular avem o mare evlavie la Maica Sfanta a Mantuitorului nostru care este si a noastra si care se roaga fierbinte la Fiul ei pentru iertare de greseli si mantuirea sufletelor. Sfintii Parinti, marii si daruitii duhovnici toti s-au rugat la ea si ne-au sfatuit si pe noi credinciosii sa avem in minte si inima mereu o simpla dar puternica rugaciune catre ea:

Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!

Cristina David

Va doresc o Duminica binecuvantata si un post cu mult folos sufletesc ! Doamne ajuta-ne!

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , | 2 comentarii