Nazareth – orasul Bunei Vestiri

Oraşul copilăriei lui Iisus, oraşul speranţei, al marilor taine ale mântuirii noastre

Nazareth a fost prima oprire „de suflet” pe care am facut-o cand ne-am aflat in Tara Sfanta, un loc de mare insemnatate pentru noi crestinii, intrucat in acest oras a locuit Maica Domnului cu parintii ei , Sfanta Ana si Sfantul Ioachim .
Era seara deja si destul de tarziu cand am ajuns noi iar biserica era inchisa…ni s-a spus de catre arabul care era de garda ca nu mai era posibil sa intram la ora aceea si tare ne-am intristat….insa Dumnezeu a tinut cu noi si pe cand eram pe punctul de a ne intoarce la autocar am avut parte de o mica minune : un alt paznic arab a sosit pe neasteptate sa ne instiinteze ca se deschide biserica!!! Nu pot sa exprim in cuvinte bucuria care ne-a cuprins si de indata ne-am indreptat prin curtea bisericii spre sfantul locas care ne astepta acum cu poarta larg deschisa.
Biserica Sf Arhanghel Gavriil este ridicata chiar deasupra izvorului care alimenteaza cu apa fantana la care venea de obicei Fecioara Maria sa scoata apa si care se afla in apropierea casei ei. Aici a fost intampinata ea intr-o zi de Sfantul Arhanghel Gavriil si a primit instiintarea data plina de bucurie si de lumina : taina mai presus de taina a Bunei Vestiri, vestea ca va naste pe Mantuitorul.

Curtea interioara a bisericii Sfantul Arhanghel Gavriil

Am aflat ca in vechime, pe locul fântânii s-a construit o capelă, care, în anul 614, a fost distrusă de perşi, dar a fost reconstruită apoi in cateva randuri. Catapeteasma actualei biserici, ridicată în formă de cruce, la 1781, pe locul unei biserici din secolul al XII-lea, este realizată din lemn de stejar adus din Balcani. Am admirat frumusetea si finetea lucraturii, sculptura minunata in lemn.

Lucratura minutioasa a sculpturii catapetesmei din lemn de stejar

Am ramas placut surprinsi sa vedem ca unele din icoanele zugravite pe peretii acestei minunate biserici infatiseaza chipuri de sfinti din tara noastra la care noi romanii avem mare evlavie si ale caror sfinte moaste se afla in biserici din Moldova. Ma refer la Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi si Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava. Nu mica a fost surpriza sa aflam ca sa picteze interiorul bisericii au venit aici tocmai din Bucovina noastra si au ramas pana au terminat lucrul, in 1978. Erau trei frati zugravi de icoane : Mihail Gavriil si Nicolae Morosanu _despre care am citit ca a devenit, a caror iscusinta ca iconari ne-a incantat tuturora privirea si ne-a mangaiat sufletul.

Fresce pe peretii interiori ai bisericii

A doua zi la lumina zilei din balconul hotelului unde am fost gazduiti peste noapte, am putut vedea frumoasa panorama a orasului Nazareth, al carui pitoresc doar il intrezarisem vag in seara sosirii noastre.

Panorama nocturna a orasului Nazareth

Mi-ar fi placut sa fi putut colinda prin oras, la pas, sa am ragazul sa privesc stradutele lui inguste care urca din Nazarethul de Jos inspre Nazarethul de Sus unde multi turisti doresc sa ajunga spre a admira peisajul minunat ce perspectiva il ofera. Nu mai era timp caci am pornit-o dis de dimineata dupa micul dejun, cu autocarul, catre alte locuri sfinte care ne asteptau in drumul nostru binecuvantat de pelerini in Tara Sfanta.

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , | 9 comentarii

Parintele Teofil Paraian VORBE DE DUH

Pentru inlaturarea gandurilor rele, ne ajuta foarte mult inmultirea gandurilor bune.  Cu cat iti impodobesti mintea cu mai multe ganduri bune, cu atat se imputineaza gandurile cele rele. Daca vrei sa-ti faci randuiala in viata , trebuie sa-ti faci randuiala in minte , iar daca nu-ti faci randuiala in minte , nu-ti poti face randuiala in viata. Asa ca grija noastra cea dintai este sa ne facem randuiala in minte.

In Filocalie se spune ca gandul omului, mintea omului, este ca o moara : asa cum moara macina ce bagi pe moara , tot asa si mintea – macina ce bagi in minte. Dupa gandurile pe care le porti in minte poti sa-ti dai seama cine esti : daca ai ganduri conforme cu voia Lui Dumnezeu – deci daca ai ganduri bune , esti om bun ; daca ai ganduri rele, esti om rau.

Publicat în Duhovnici, Sfaturi duhovnicesti | 16 comentarii

Tarziu de tot Te-am iubit

„Târziu de tot Te-am iubit, o, Tu, Frumuseţe atât de veche, şi totuşi atât de nouă, târziu de tot Te-am iubit. Şi iată că Tu Te aflai înlăuntrul meu, iar eu în afară, şi eu acolo, în afară, Te căutam şi dădeam năvală peste aceste lucruri frumoase pe care Tu le-ai făcut, eu, cel lipsit de frumuseţe. Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu Tine; mă ţineau departe de Tine acele lucruri care, dacă n-ar fi fost întru Tine, nici n-ar fi existat. M-ai chemat şi m-ai strigat şi ai pus capăt surzeniei mele. Ai fulgerat şi ai strălucit, şi ai alungat orbirea mea; ai răspândit mireasmă şi eu am inspirat, şi acum Te urmez cu înfocare; am gustat din Tine şi acum sunt înfometat şi însetat după Tine; m-ai atins doar şi m-am şi aprins de dor după pacea Ta.”

Cuvânt pentru suflet. Fericitul Augustin. Repere din viața unui mare păstor de suflete (11 03 2016)


Fericitul Augustin (catolici, lat. Sanctus Augustinus) – convertit la credinta crestina printr-o revelare a Dumnezeirii, o inspiratie de natura divina, intomai precum Sfantului Pavel in drumul spre Damasc (insa cele doua cazuri sunt diametral opuse prin calea aleasa de divinitate in privinta modalitatii revelarii Sale).

Sigur Domnul l-a iubit mult pe tanarul Aurelius Augustinus intrucat nu Si-a intors fata de la tanarul filosof dandu-i timp sa se caiasca si in acest fel sa se impotriveasca pacatului. A ajuns ca sa-l iubeasca pe Dumnezeu „cu toata inima lui, cu tot sufletul sau, cu tot cugetul sau si din toata puterea lui.” A fost o lupta dramatica apriga si lunga cu vicleanul. Dumnezeu Iubire l-a ajutat dupa ce il pusese la o foarte grea incercare, insa. Aici vrea bunul Dumnezeu sa aduca pe toti oamenii. Prin parere de rau sincera si repetata, prin reala framantare sufleteasca in cautarea Lui Dumnezeu si a credintei crestine, Fericitul Augustin a gasit ceea ce a tinut atat de mult sa afle si a parasit definitiv pacatul curatindu-si constiinta si sufletul

Izbaveste pe cei ce inca nu Te cheama, ca sa Te poata chema, si Tu sa-i izbavesti.” –

Am citat aici o scurta rugaciune a sfantului preluata din Confesiunile sale „care sunt, de fapt, o extraordinară autobiografie spirituală ce pune accentul pe taina lui Dumnezeu ascunsă în noi. Pilda vieții sale exprimă tainic prezența și lucrarea lui Dumnezeu din viața fiecărui om. „Aveţi grijă ca în tot ceea ce serveşte trebuinţelor celor trecătoare să biruie iubirea ce rămâne”, îndemna Fericitul Augustin.

O minunata rugaciune care arata mersul lucrurilor, pasii daca vreti, pe Calea intalnirii noastre cu Creatorul , de fapt a celor care doresc si VOR sa-l caute pe Dumnezeu. Fericitul Augustin o rostea si ea era in inima lui mereu.

Doamne ,ajuta inimii mele sa Te doreasca,
Dorindu-Te sa Te caute,
Cautandu-Te sa Te gaseasca,
Gasindu-Te sa Te iubeasca ,
Iubindu-Te sa incetezi a mai pacatui.

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Lasă un comentariu

„Cel dintai pacatos sunt eu”

Pornind de la un scurt fragment de consiliere crestino/morala pe care l-am gasit online, m-am gandit ca noi, oamenii obisnuiti dar care il dorim pe Dumnezeu alaturi si sprijin in fiecare zi, cand vorbim despre pacate , spovedire, la modul general caci cel particular este la sesiunea insasi a spovedaniei cu capul sub patrahilul duhovnicului.

În Sfânta Liturghie, cei care vin să se împărtăşească spun o rugaciune speciala, din care citez cateva cuvinte

Cred, Doamne, şi mărturisesc cu Tu eşti cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, Care ai venit în lume să mântuieşti pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu. Sfantul Apostol Pavel a folosit cuvinte asemanatoare cu exact acelasi sens intr-o epistola catre ucenicul lui, Timotei. El se autodescrie a fi „primul dintre pacatosi” (1 Timotei 1:15)

Aud foarte adesea crestini ortodocsi de-ai nostri repetand cuvintele, „cel dintai pacatos sunt eu” chiar in discutii colocviale in cadrul actiunilor de socializare, parca dorind sa se laude, in acest fel aflandu-se la polul opus al veritabilei smerenii. Desigur ca nu este om sa nu fi gresit si sa-l supere pe Tatal ceresc, dar ideea pe care doresc s-o introduc aici este aceea ca nu este „mai virtuos” sa ne consideram cei mai pacatosi caci atunci introducem implicit conceptul de competitie prin comparare cu alti credinciosi. NU acest lucru are importanta in fata Mantuitorului, cine are cel mai mare numar de pacate sau cel mai mic numars au pacate mai mici. El a fost aici cu noi ca sa ii mantuiasca pe cei pacatosi. Nicaieri in Sfanta Scriptura El nu face prin cuvintele Lui vreo ierarhizare a pacatelor.

Father Stephen Freeman

Astfel, noi trebuie să acceptăm mărturisirea aşa cum este de fapt. Cum se face că eu sunt primul dintre păcătoşi? Am putea presupune că limbajul exprimă a fi mai păcatos decât ceilalţi păcătoşi. Dar cum poţi face o comparaţie între un păcat şi un altul? Unii vor spune că o crimă, este de departe, mai rea decat furtul sau minciuna – şi, probabil se consolează zicând: „Cel puţin nu sunt un criminal.” Dar asta este doar un ecou al rugăciunii fariseului, care a mulţumit lui Dumnezeu că nu a fost „ca ceilalţi oameni” în special ca vameşul de lângă El (Luca 18:11).” – (Părintele Stephen Freeman – este un arhiepiscop in cadrul Bisericii Ortodoxe din America serveste ca preot la „St. Anne Orthodox Church” in Oak Ridge, TN)

Parabola cu Vamesul si Fariseul

Comparatia cu alti crestini socotind care avem mai multe sau mai putine , mai mici sau mai grave pacate este de fapt o autoinselare. Iar cel viclean atata asteapta. Noi trebuie sa ne concentram pe faptul in sine ca SUNTEM PACATOSI. Atat.

Recunoasterea pacatului, parerea de rau in fata lui Dumnezeu si pocainta sunt cele trei trepte absolut obligatorii ca sa putem ajunge la mantuire.

Noi nu avem treaba cu pacatele altora ne intereseaza si ne preocupa numai pacatele nostre si sa gasim cai prin care sa nu le repetam. Acest lucru il obtinem uitandu-ne in adancul sufletului nostru, nicidecum la semeni caci stim ce se intampla atunci…

.

Monahia Siluana Vlad

Citez in continuare sfatul dat de Maicuta Siluana despre care stim ca are o intuitie fara gres, o iubire de mama si o cunoastere care patrunde adanc in invataturile evanghelice. Citindu-l mi s-a parut ca parerile ei cu privire la pacat ar fi cumva complementare cu cele scrise de mine

„Dorinţa de a ne vedea „toate păcatele” e foarte periculoasă şi poate fi prilej de mare cădere, venind dintr-o mândrie ascunsă deliberat sub o falsă smerenie, sau necunoscută din lipsa de îndrumare duhovnicească. Mulţi care au pornit pe această cale fără ascultare de duhovnic şi de sfânta rânduială a Bisericii au sfârşit fie în deznădejde şi renunţare la lupta cea bună, fie în tulburări emoţionale care ne îndepărtează de calea simplă şi cuminte a dobândirii bucuriei sfinte, pas cu pas şi numai cu mila Domnului.

Noi să acceptăm că suntem păcătoşi, fiecare în parte, cel mai mare păcătos (păcătoasă), fără a pretinde că ne cunoaştem păcatul, ceea ce ştim că aparţine sfinţilor celor ce au învăţat, prin mari nevoinţe, să „nu alunge Duhul Sfânt” şi să „atârne” de mila Domnului clipă de clipă. Credem şi mărturisim că suntem păcătoşi pentru că nu avem Duhul Sfânt în noi în mod simţit şi conştient şi nu facem ce ne spune Domnul că fac cei ce-l iubesc pe El. Dar nu deznădăjduim pentru că şi noi suntem chemaţi la Bucuria Sfântă şi ştim Calea şi învăţăm mereu şi mereu să înaintăm pe ea.”

Din Monahia Siluana Vlad, Gânduri din încredinţare, Editura Doxologia, Iaşi, 2012, p. 36

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , , | Lasă un comentariu

Asculta glasul interior

HRISTOS S-a Inaltat! Adevarat S-a Inaltat Hristos Domnul!

L-am cunoscut pe parintele Hrisostom la Sfanta Manastire Secu, (un tanar inalt, suplu, mladios in miscari…dar ce te frapeaza de fapt la dansul este o nespusa blandete, un calm si o bunatate care i se citesc pe figura si se simt de indata ce incepe sa vorbeasca. In plus, farmecul lui duhovnicesc este un zambet angelic neprefacut, acum ceva mai estompat dupa experienta prin care la varsta de 33 de ani i-a fost sortit sa treaca. Si a trecut prin aceste trairi din auza trasaturilor „omului contemporan” pe care atat de bine le descrie observa si descrie in fragmentul citat in acest articol.

Am dorit nespus de mult sa il cunosc in persoana. Si Dumnezeu mi-a daruit aceasta mare bucurie in doua randuri, anul trecut. Nimic planificat dinainte, voia Lui Dumnezeu..

Citisem tot ce publicase pana la acea data si ma facuse ca sa inteleg si sa privesc lumea, viata, pe aproapele, intr-un fel cu totul diferit de cum o facusem la o varsta mai tanara. Incepusem sa „vad” ceva mai clar, adica sa inteleg cu ochii mintii continutul (nu exprimarea) poruncilor Mantuitorului. Ele, poruncile, cuprind esenta divinului din noi si ne vor face sa devenim alti oameni, oameni ai Lui Dumnezeu, cu adevarat. Cu conditia sa incepem prin a le privi mult mai serios si a le aplica cat se poate mai des, ca sa „crestem” de este posibil zilnic. Cu conditia sa cautam a ne dedica trairii sentimentelor de intelegere, blandete, bunatate, milostenie, fata de cei pe care ii intalnim in acea zi, fata de familie. Da, chiar si fata de de aceia care ne ranesc si ne judeca. Este greu sa ajungem ca sa iubim neprefacut astfel de oameni ( iubire in sensul duhovnicesc, fireste), dar este mult mai usor sa nu ajungem la ura si acest lucru putem sa il facem prin evitarea (unor asemenea persoane) si cum ne spune atat de clar parintele Hrisostom, printr-o gandire total pozitiva: sa ne punem in gand sa privim mereu la jumatatea plina a paharului din fata noastra, ma rog, la respetivul procent de continut real din pahar. Practicand aceasta atitudine si exersand-o prin vointa proprie (am reusit in cateva randuri cu cativa semeni – deci fiti incurajati), anume de a le intelege defectele (si noi avem slabiciuni si pacate, nu?) si greselile, de a nu-i judeca imediat (sa nu facem altora ce nu ne place sa ni se faca), in alte cuvinte schimbandu-ne si noi reactiile si comportamentul, incet incet vom constata ca si ei se pot schimba. Ba unii chiar devin prietenosi, binevoitori fata de noi. Numesc acest lucru „reteta de comportament frumos”, si daca punem in ea toate ingredientele necesare , rezultatul este cel asteptat, dorit. Sa ne ajute Domnul intarindu-ne vointa. AMIN

Parintele Hrisostom Filipescu

„- Omul este o taină, un unicat. Vedeți dumneavoastră, tendința omului contemporan este de a se anestezia la tot pasul. Nu mai vrea să asculte tăcerea, nu își mai oferă momente de regăsire interioară, nu își mai ascultă glasul conștiinței. Adeseori are de toate și totuși nu are pace, nu are liniște.
Gândul meu pe care îl așez la inima omului este de a asculta glasul interior, ce vrea Dumnezeu să îmi spună prin durerea, întâmplarea, omul acela. Apoi de a antrena mintea să vadă mereu ceea ce are, nu ceea ce îi lipsește pentru că altfel intră într-un labirint al minții de unde se rănește trăind mereu prin comparații. Fiecare este exact acolo unde trebuie să fie, are cât poate duce și îi este de folos și nimic nu este întâmplător în viața noastră!”

Parintele Hrisostom Filipescu (fragment dintr-un interviu realizat de Stelian Gombos 24 martie 2015)

NOTA – Parintele Hrisostom Filipescu fost staret la Manasirea Sf Maria Magdalena din Tibucani a absolvit si Facultatea de Psihologie si a lucrat mult timp la Centrul de Recuperare si Reabilitare a Persoanelor cu Handicap din Pastraveni in domeniul recuperarii prin consiliere si terapii psihologice fiind deosebit de indragit de colegi si de bolnavi.

Bunul Dumnezeu sa il tina in mainile Lui si sa il ocroteasca de orice rau!

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

ETERNA POMENIRE EROILOR ROMANI din toate timpurile

HRISTOS S-A INALTAT!


In ziua INALTARII DOMNULUI sarbatorim si ZIUA EROILOR din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.
În Biserica Ortodoxă Română, sărbătoarea Înălţării Domnului este ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.

Reamintim că la fiecare Sfântă Liturghie săvârșită în bisericile ortodoxe sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei creștine, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.

Catedrala Națională din București este ridicată, de asemenea, în memoria eroilor, primul dintre cele două hramuri ale sale fiind „Înălțarea Domnului”.

IMNUL EROILOR

„PRESARATI pe-a LOR MORMINTE ale laurilor foi
Spre a fi mai dulce somnul, fericitilor eroi…..”
DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA IN RANDUL DREPTILOR in IMPARATIA LUI!

Astăzi, facem pomenirea tuturor eroilor, ostaşilor şi luptătorilor români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.

Să nu-i uităm pe eroii care au luptat la Posada, Rovine, Vaslui, Războieni, Călugăreni ori Şelimbăr, pe cei care şi-au dat viaţa în luptele Războiului pentru Independenţă din 1877-1878, ale Războiului pentru Întregirea Neamului din 1916-1918, pe cei care s-au jertfit pentru ţară în 1941-1945, pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial sau pe cei care au murit în închisorile comuniste, pentru apărarea şi întărirea credinţei ortodoxe. Să aducem un omagiu şi eroilor care s-au jertfit pentru libertate şi credinţă în Revoluţia din decembrie 1989.

Constantin Brâncoveanu, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare sau Neagoe Basarab sunt străluminate chipuri de sfinţi eroi, cărora le datorăm recunoştinţa noastră.

Nenumarate sunt numele acelora care s-au jertfit pentru binele Romaniei, Dumnezeu singur ii stie pe toti!

Glorie eterna Eroilor Romani!

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , | Lasă un comentariu

INALTAREA DOMNULUI – … Şi s-a înălțat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui …”

ÎNĂLȚAREA DOMNULUI sau Ispasul este menționat în Credeu (Crezul sau Simbolul credinței): “

… Şi s-a înălțat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui …”

,,Şi i-a dus afară până spre Betania şi ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. Amin’’(Sf. Ev.Luca 49-53)

Plinind rânduiala cea pentru noi şi pe cele de pe pământ unindu-le cu cele cereşti, Te-ai înălţat întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, de unde nicicum nu Te-ai despărţit; ci, rămânând nedepărtat, strigi celor ce Te iubesc pe Tine: Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră.

HRISTOS S-a Inaltat!

Pictura/fresca de Parintele Arsenie BOCA

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , | 2 comentarii

An de an, pe 21 mai, Sfintii Imparati Constantin si Elena stralucesc precum stelele pe Cer

Cel ce chipul Crucii stralucind pe cer mai mult decit soarele l-ai vazut si biruinta semnului Domnului bine ti-a descoperit, cu care intr-armindu-te pe toti vrajmasii i-ai biruit, acum si noua celor ce ne plecam genunchii inaintea icoanei tale, Sfinte Imparate Constantin, da-ne noua, impreuna cu buna ta maica, Imparateasa Elena, ajutor, celor ce cintam voua: Bucurati-va, parintii crestinilor! „(Icosul 1din Acatistul Sfintilor Constantin si Elena)

Prin Constantin cel Mare, Imparatul Imperiului Roman de Rasarit, crestinismul este ridicat la rangul religiei de Stat. Cu al sau ajutor, Biserica isi incepe veacul de aur. Cu faptele lui deosebite prin care a sprijinit pe crestinii prigoniti si martirizati ai vremii sale, Biserica i-a trecut atat pe Constantin cat si pe maica sa – cei dintai imparati crestini in randul sfintilor „intocmai cu apostolii si le canta :

„Luminatori care ati luminat lumea cu dreapta credinta, voi cu adevarat v-ati aratat, de Dumnezeu incununatilor Imparati Constantin si Elena; primiti acum si rugaciunile noastre si le duceti Imparatului Hristos, pe care Il slavim ca pe Unul ce v-a incununat pe voi, cintindu-I cu voi si cu toate ostile ceresti: Aliluia!” (Condacul al 13-lea din Acatistul Sfintilor Constantin si Elena).

Marea si Sfanta Sarbatoare din 21 mai este cu totul deosebita si pentru mine cu toate ca nu port numele nici unuia dintre sfintii imparati.

Pentru mine Domnul a sortit un lucru special (proniator) in viata mea in aceasta zi.

In ziua de 21 mai 1986 am sosit in Statele Unite, aterizand pe aeroportul JFK. si…de 34 de ani traiesc aici.
Nu la dorinta mea – Dumnezeu stie acest lucru – Ci dupa Voia Sa.
Multumesc Domnului pentru toate!

Sursa (partial) – crestinortodox.ro

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , | 1 comentariu

Intre frica si nerabdare

Toate la timpul cuvenit

Incep printr-o formulare negativa cu toate ca de regula deschiderea unui discurs/articol…este indicat sa inceapa pe o nota pozitiva. Parerea mea sa fie?

Nu cred, parerea mea (mentionam), ca avem dreptate sa gandim ca in viata noastra avem experiente bune si opusul lor, experiente rele. Fiecare traire si simtire prin care trecem ne ajuta intr-un fel sau altul la modelarea personalitatii noastre si la maturizarea gandirii, ne va conduce cumva la imbogatirea vietii si la largirea liniei care uneste pamantul cu cerul. Vom realiza acest lucru poate ca nu imediat in viata, dar sigur dupa un anume timp. Avem un defect extrem de nociv, acela de a vrea un lucru atunci cand dorim noi, cu orice pret…dar, „toate îşi au vremea lor şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui” (Ecl. 3:1).

Da, am inteles ca fiecare dintre noi avem zile bune , mai putin bune, reusite sau mai putin reusite. Succesul incurajeaza dar mareste vanitatea lucru ce nu e tocmai pe placul Domnului. . Esecul intr-o actiune descurajeaza insa poate stimula perseverenta. Ceea ce da, ii place lui Doamne.

Adesea sau chiar in marea majoritate a timpului perceperea lucrurilor care ni se intampla sunt cernute sau filtrate prin starile sufletesti pe care le avem in acele momente. Regretele, dezamagirile, nereusitele sunt greu de suportat insa fii convins ca Dumnezeu stie, te vede. El asteapta sa-i ceri ajutorul, (nechemat El nu intra – sa nu uitam caci este esential) asadar noi nadajduim ca ne va sustine si ne va da putere sa ducem la bun sfarsit sau sa reparam ceea ce avem impresia ca am ruinat.. Cu El alaturi (vorbind cu El prin rugaciune), precum Petru care cuprins de frica valurilor pe marea involburata, L-a rugat pe Domnul sa-i intinda mana Lui scapand astfel de la innec.

Gandeste bine, iti vei aminti cu siguranta astfel de experiente. Cand credeai ca nu mai ai resurse si nimic nu mai este posibil sa se indrepte, ceva aparea efectiv ca din cer senin si toate erau bune si frumoase desi nu aveai nici cea mai mica idee cum.

„Orice lucru El îl face frumos la vremea lui. A pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu” (Ecl. 3:11).

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , | 3 comentarii

Un creștin autentic nu poate fi prost

Sintagma „crede și nu cerceta” există în Scriptură? Care este originea acestor vorbe?

Ne raspunde parintele Constantin Galeriu, unul dintre cei mai importanți duhovnici ai Ortodoxiei române, preot și profesor de teologie. Este cunoscut si pentru predicile sale cu profunde invataturi, sfaturi duhovnicesti. Dansul a slujit la Biserica Sfantul Silvestru din Bucuresti.

Nu, nici vorbă, nici pomeneală. Eu cred că unii, în diverse dialoguri cu teologi, și mai cu seamă în mediul apusean în care o vreme folosința Scripturii a fost interzisă poporului, ca nu cumva acesta să o interpreteze greșit și să fie prilej de erezii, atunci probabil s-a ivit această sintagmă străină, pusă ignorant și malefic pe seama Sfintei Scripturi.

Nu cunoașterea a interzis-o Dumnezeu, căci ea este un dar al Duhului Sfânt, așa cum este consemnat în cele șapte daruri de către profetul Isaia (cap. 11, vers. 1-3). De altfel, ignoranța este un păcat foarte grav, și așa și este, căci un creștin autentic nu poate fi prost. În Evanghelia Sfântului Ioan, la cap. 17, Mântuitorul, în rugăciunea arhierească spune: „Iar viața veșnică aceasta este, să Te cunoască pe Tine singurul, adevăratul Dumnezeu, și pe Iisus Hristos, pe care Tu L-ai trimis. A-L cunoaște înseamnă implicit a cunoaște creația, făptuirea Lui, pentru că „toate printr-Însul s-au făcut și fără de El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut”. Așadar, nu este vorba de interdicția cunoașterii, ci de oprirea cunoașterii ambigue.”

Părintele Galeriu,Extras din „Dialoguri de seară”  Edit. Harisma, București, 1991, p. 90-91

Parintele Galeriu avea o vorba : ” Nimic nu e intamplator, totul este proniator”. Facea referire la purtarea de grija a Domnului pentru fiecare dintre noi, asadar omul nu trebuie sa se teama caci Tatal Ceresc are caile Lui prin care actioneaza in viata noastra pe care El Insusi ne-a dat-o.

Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Pacea Mea dau voua

In momente de mare cumpana, la vreme de necaz care cuprinde intreaga lume, gandul salvator este la Cel Care ne-a promis ca va fi cu noi pana la sfarsitul veacului. Cand S-a inaltat la Ceruri ca sa stea de-a dreapta Tatalui, El nu n-e lasat singuri de izbeliste, ci ne-a trimis Duhul Sfant, Mangaietorul ca sa ne intareasca si sa ne ajute, sa ne indrume spre implinirea Voii Tatalui Ceresc aici pe pamant. („Faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant!”)

Domnul au zis ucenicilor Săi: “Pacea Mea dau vouă” (Io. 14: 27).

Această pace a lui Hristos trebuie cerută de la Dumnezeu, iar Domnul o dă celui ce cere; și când primim, trebuie cu sfințenie să o păzim și să o înmulțim; dar cel ce nu s-a dat voii lui Dumnezeu în necazuri, nu poate nici să cunoască milosârdia lui Dumnezeu.

Domnul a zis ucenicilor Lui: „Pacea Mea dau vouă” (Ioan 14, 27). Această pace a lui Hristos trebuie să o cerem lui Dumnezeu, şi Domnul o dă celui ce o cere; şi când o primim, trebuie să o păzim cu sfinţenie şi să o înmulţim; dar cine nu se predă în necazuri voii lui Dumnezeu, acela nu poate cunoaşte milostivirea lui Dumnezeu.

Dacă te loveşte o nenorocire, nu te lăsa abătut, ci adu-ţi aminte că Domnul se uită la tine cu milă şi nu primi gândul: „Oare se va mai uita Domnul la mine când eu îl întristez?”, pentru că Domnul este prin fire milă, ci întoarce-te cu credinţă la Dumnezeu şi spune ca şi fiul cel risipitor din Evanghelie: „Nu sunt vrednic să mă numesc fiul tău” (Luca 15, 21), şi vei vedea atunci cât eşti de drag Tatălui şi în sufletul tău va fi atunci o negrăită bucurie.

(Cuviosul Siluan Athonitul, Între iadul deznădejdii și iadul smereniei, Editura Deisis, Sibiu, 2000, pp. 171-172)

postare – Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

În timpul pandemiei, Sfântul Munte intensifică rugăciunea pentru întreaga lume

Dumnezeu este nadejdea noastra.

Ne rugam neincetat, ne rugam unii pentru altii, pentru ocrotire in aceste vremuri tulburi. Ne rugam pentru personalul medical care se lupta in prima linie (medici, asistenti, infirmiere) impotriva cumplitei boli dezlantuite parca din tenebre adanci.
Ne rugam Domnului nostru pentru iertare si milostivire, pentru ocrotire si pentru mantuire!

Va doresc fiecaruia binecuvantare si tot ce va este de folos de la bunul Dumnezeu!
Dumnezeu sa-Si verse mila Lui peste lumea intreaga!

Săptămâna trecută, Sfântul Munte Athos s-a închis pentru pelerini, dar în mănăstirile sale rânduielile și slujbele continuă și mai intens.

Sfânta Chinotită, formată din reprezentanții mănăstirilor din munte, a îndemnat ca în cuprinsul acestuia să se oficieze privegheri de toată noaptea la Maica Domnului, care este Arhistrategă (conducătoare nevăzută) a Sfântului Munte, și procesiuni cu moaște și cu Sfânta Cruce.

În noaptea de vineri, 27 martie spre sâmbătă, 28 martie 2020, din a patra săptămână a Postului Mare s-a facut priveghere la Sf. Haralambie, tămăduitor de boli  infecțioase, informează Orthodox Christianity.

Călugării de la cele 20 de mănăstiri și celelalte schituri și chilii cer mila lui Dumnezeu pentru întreaga lume care se află sub amenințarea epidemiei de coronavirus.

Sfânta Chinotită a subliniat nevoia de a intensifica rugăciunea și oficierea Sfintelor Taine în Postul Mare, chemând pe toți la pocăință „din tot sufletul către Domnul, Izvorul Vieții care biruie moartea”.

Foto credit: Elitsy.ru

https://basilica.ro

postare – Cristina David

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , | Lasă un comentariu