Săptămâna luminată  

http://video.crestinortodox.ro/7eM40wRZWBb/Muntele_Athos_Procesiune_din_Saptamana_Luminata.html

Săptămâna luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În tradiția greacă se mai numeşte şi Săptămâna reînnoită  (în greceşte Diakaimsimos)  pentru că întreaga creaţie este reînnoită prin Domnul Iisus Hristos. Se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii. O alta denumire a acestei perioade  dupa Duminica Pastilor este Saptamana Alba .

Această săptămână, prima după Înviere, stă sub semnul luminii şi deschiderii cerului, fiind numită şi Săptămâna Luminată.

Slujbele din Săptămâna Luminată se ţin cu Uşile Împărăteşti larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează uşa deschisă de la mormântul Mântuitorului dar şi ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morţii Mântuitorului. În plus, în Săptămâna Luminată este interzis complet postul pentru toţi ortodocşii, credincioşii întremându-se astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paşti. În Săptămâna luminată și până la Înălţarea Domnului nu se îngenunchează.

După credinţa populară, în Săptămâna Luminată cerul este deschis, iar cei care mor acum merg direct în Rai, indiferent de păcate, căci toate li se iartă. Chiar şi slujba înmormântării celor care au adormit în timpul acestei săptămâni e diferită de rânduiala obişnuită, căci se rostesc aceleaşi cântări ale canonului Învierii Domnului şi “Hristos a înviat!” în loc de “Veşnica pomenire”.

Spre deosebire de Vinerea Patimilor, vinerea din această săptămână (a Izvorului Tămăduirii) este nu una neagră, ci una de viaţă, prin care sacralitatea ţâşneşte în lume; şi acum, ca la Bobotează, toate apele sunt sfinţite. Porţile Raiului rămân deschise până duminică, numită şi Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma).  De la sâmbăta învierii lui Lazăr şi până în această duminică a Tomii nu se oficiază parastase tocmai pentru a cinsti cum se cuvinte patimirile şi Învierea Mântuitorului .  Astfel că Săptămâna Luminată va fi urmată luni de Paştile Mici , Paştile Blajinilor sau Paştile Morţilor, ca prelungire a sacralităţii sărbătorii Învierii, un ecou al acesteia în cealaltă lume. Este un prilej deosebit de comemorare a morţilor, când familiile se reunesc, la cimitir, pentru a împărtăşi bucuria Învierii cu cei dragi, ajunşi deja dincolo.

Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt. În Liturgică, această perioadă se numeşte Penticostar.

Această sărbătorire include şi obiceiul creştinilor de a se saluta cu cuvintele-mărturisire Hristos a înviat, urmată de răspunsul Adevărat a înviat, inspirate de Evanghelia după Luca 24, 34.

Vinerea din Săptămâna luminată este numită Vinerea Izvorului Tămăduirii, când se face pomenire de asemenea una din minunile Maicii Domnului. În unele locuri în această zi se face sfinţirea apei mici, în biserici sau la fântâni şi izvoare, iar în unele părţi preoţii fac şi „botezarea” generală a caselor credincioşilor, cu apă sfinţită.

Ortodoxia sarbatoreste Izvorul Tamaduirii, un mare praznic ce dateaza din a doua jumatate a primului mileniu crestin. Se face referire la o vindecare minunata a unui orb ce si-a recapatat vederea dupa ce si-a udat fata cu apa unui izvor situat intr-o padure din apropierea Constantinopolului .  Biserica zidita din ordin imparatesc pe locul unde era situat acel izvor a primit hramul  „Izvorul Tamaduirii”.

La sarbatoarea de astazi mergem cu gandul si cu inima mai ales spre Maica Domului, cea care s-a dovedit izvor al dumnezeirii, prin nasterea Mantuitorului.

In toate bisericile si manastirile, dupa Sfanta Liturghie, se savarseste slujba de sfintire a apei (aghiasma mica) , dupa o randuiala adecvata Saptamanii Luminate.

Hristos Cel inviat, Izvor nesecat de daruri pentru noi, sa fie pururi in mijlocul nostru. Amin.