Un film frumos care mi-a mers la suflet , aflat de mine nu intamplator , de acest lucru sunt sigura. Atmosfera ce o creaza , cele redate intr-o maniera aparte din care razbate o veneratie cu totul deosebita fata de subiectul prezentat mi-au dat si mie curajul, dorinta sa scriu cateva impresii , ganduri si sentimente personale. Multumesc autorului….
„Nu stiu altii cum sunt….” , nu stiu cum si ce gandesc altii precum nu am cum sti ce si cum simt ceilalti, dar stiu ce si cum simt si gandesc eu : sufletului meu, dintre toti daruitii duhovnici mult placuti si binecuvantati de Dumnezeu cu har , cel mai apropiat imi este Parintele (asa il numea duhovnicul bucuriei si ucenicul sau, Teofil Paraian) , supranumit cu dragoste si evlavie mare Sfantul Ardealului . Toti crestinii care l-au cunoscut , i-au cautat sfaturile si i-au stiut viata , l-au venerat ca pe un mare iubitor de Hristos care si-a urmat Mantuitorul cu jertfelnicie pana la ultima suflare. Fara cea mai mica ezitare sau urma de compromis.
Un suflet mare destinat sa poarte nu doar crucea harazita siesi ci si multimea de cruci ale neamului sau mult credincios …a stat de straja la portile manastirilor carora le-a daruit viata refacandu-le din ruine , Omul ales de Dumnezeu spre a fi cat se poate de potrivit la locul potrivit. Se poate spune fara urma de exagerare ca a sfintit cu harul daruit de Sus acele locuri care si astazi stau marturie devotiunii si ravnei lui neintrecute. Tot astfel a pazit cu strasnicie stramoseasca noastra ortodoxie . Ne-a fost daruit de Tatal spre a ne fi indrumator neobosit si exemplu viu in ale credintei. Dumnezeu il odihneste acum cu sfintii , il avem ajutor mare si grabnic ascultator la rugaciunile noastre catre el, acest lucru ni l-a lasat ca mostenire duhovniceasca si noua celor care nu am avut bucuria de a-l cunoaste in persoana.
La mormantul lui ingrijit cu dragoste si sfintenie mare de maicutele Manastirii Prislop unde a slujit multi ani ca duhovnic (fusese staret pe vremea cand vietuiau calugari acolo) se perinda in tot anul zeci de mii de pelerini care au aflat de minunile faptuite de sfant in toate cazurile in care rugile au fost sincere si cu mare credinta rostite. Ni se spune ca florile nu mor niciodata pe mormantul sau. Dupa cum sufletul lui nu a murit ci este printre noi. Cei care merg sa se inchine si sa se roage la locul sau de veci au mare nadejde in mijlocirea sfantului catre Dumnezeu pentru toate necazurile si suferintele lor. De ce ar merge altfel?
Imi tin ca pe o sfanta datorie , ca un canon bine primit , citirea tuturor spuselor lui intelepte pe care ni le-a lasat din dorinta arzatoare de a fi cunoscute si insusite tocmai spre a ne fi inlesnire in calea noastra catre o viata mai curata , mai aproape de modelul sufletelor noastre : Domnul Iisus Hristos. Ele sunt inmanuncheate in carti de mare pret pentru o adevarata implinire duhovniceasca. Personal sunt inca departe de a le fi parcurs in intregime si nici pe sfert…dorinta este mare insa si tintesc spre mult mai mult cu sprijin din partea sfantului si a lui Dumnezeu.
Alaturi de Rugaciunea Inimii ( „Doamne Iisuse Hristoase , Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatoasa/pacatosul”) pe care Parintele o recomanda ca obligatorie in cadrul pravilei zilnice a fiecarui credincios , ma straduiesc sa repet cat mai des in mintea mea cuvintele pe care el le rostea mereu : „Invredniceste-ma , Doamne , sa fiu martor marturisitor martir al dumnezeirii Fiului Tau Iisus Hristos pe pamant”.
Cu totii sa ne dorim sa putem fi marturisitori neobositi ai Mantuitorului nostru , Sfantul Arsenie a fost! Amin
Cristina David
Buna seara Cristina David. Nici eu nu l-am cunoscut pe Sfantul Ardealului in mod direct, doar prin ajutorul unei vecine din Brasov care mi-a deschis ochii sufletului catre Sfantul Ardealului. Acum mi-aduc aminte perfect in 1989 cand a murit Parintele tot cerul Romaniei a luat foc, pe 4 decembrie cand a fost inmormantat. Nu se poate sa nhu-si mai aduca lumea aminte de acest lucru ,,straniul ,, pe cerul Romaniei. Dupa ani si ani mi-am dat seama ca plangea cerul pentru acest mare sfant al pamantului romanesc, iar noi suntem niste nepasartori fata de toate iubirea lui Dumnezeu. Ma bucur ca am gasit blogul domniei voastre, ca poate aa sa mai schimb cu cineva ,,cate ceva,, despre cel care mi-a scapat otul de la moarte chemandu-l in ajutor, intr-o clipa a venit duhul sau, iar mie mi-a mai daruit un nr de ani din darul Sfintiei Sale (da un numar de ani mi-a daruit)!!!!!!!!!?????? Mai vorbim O seara frumoasa si o noapte linistita.
ApreciazăApreciază
M-au impresionat mult , foarte mult cuvintele dumneavoastra , doamna cu nume atat de frumossi sugestiv : Aura .Cu bucurie ma gandesc la un eventual schimb de trairi , minuni care se leaga de Sfantul Ardealului , de fapt al tarii intregi, si de marele har cu care a fost inzestrat de Dumnezeu in timpul vietii sale aici. De acolo unde este acum, Parintele Arsenie ne asculta ruga si ne ajuta pe toti cei care il chemam in ajutor, asa cum ne-a promis ca va face.
Va multumesc din suflet pentru ca v-ati oprit pe paginile blogului si pentru sensibilul comentariu ce l-ati facut. Sigur mai vorbim ! Dumnezeu sa va daruiasca ceea ce El stie ca aveti nevoie , prin rugaciunile Sfantului Parinte care este bine placut Lui. Pace, liniste si multumiri sufletesti va doresc .
ApreciazăApreciază