Parintele Ilie Cleopa catre Parintele Arsenie Boca (scrisori) – documente de o inestimabila valoare

Epistolar monahal: Parintele Ilie Cleopa catre Parintele Arsenie Boca

În dosarul de urmarire informativa care i s-a întocmit parintelui Arsenie Boca în perioada 1943-1989, printre alte marturii documentare de mare valoare se afla doua scrisori, în original, batute la masina si semnate de parintele Ilie Cleopa. Epistolele, pe care le redam mai jos, au fost trimise parintelui Arsenie Boca, duhovnicul manastirii Prislop între 1949-1959. Prezenta lor în dosar dovedeste faptul ca acestea niciodata nu au ajuns la destinatar, ci au fost interceptate de catre Securitate, asa cum s-a întâmplat cu altele trimise de credinciosii care mergeau în pelerinaj la asezamântul nicodimian.

Continutul acestor marturii arata o comunicare care exista între cele doua oaze de spiritualitate din România supusa de comunism: în Moldova era manastirea Slatina, al carei staret era parintele Cleopa, cu o comunitate formata din traitori de înalta tinuta duhovniceasca, care de altfel vietuiau dupa rânduiala Sf. Teodor Studitul[2], si în Ardeal, manastirea construita de Cuviosul Nicodim de la Tismana si care reprezenta un etalon religios pentru neînsetatii izvorului spiritual.

Scrisorile au fost interceptate de organele de represiune în scopul ruperii legaturilor dintre cele doua centre monahale. Pelerinajele la cele doua manastiri îngrijorau politia politica din România, care a incercat prin orice mijloace sa le diminueze activitatea religioasa. De fapt, ideea centrala din aceste documente era dorinta obstei din Moldova de a se bucura în mod direct de cuvintele de învatatura ale parintelui Boca.

Prin publicarea acestor doua scrisori dorim sa redam o secventa din mult framântata istorie a monahismului ortodox românesc din timpul persecutiei comuniste.

Adrian Nicolae Petcu, cercetator la CNSAS

–––––––––––––––––––––––––––

s1t

RPR
Sf. Mitropolie a Moldovei

???OBSTEA SF. TEODOR STUDITUL”

SFÂNTA MANASTIRE SLATINA

Comuna Draceni-Judetul Baia

1950 iulie 6
Prea Cuvioase Parinte Arsenie,

Cu cea întru Iisus Hristos frateasca dragoste si cu ajutorul Prea Curatei Sale Maici, va scriu aceste putine rânduri, care as dori sa va gaseasca în momentul cel mai fericit al mântuirii si al cugetarii spre cele Ceresti.

Parintele meu,

De multa vreme, vestea P.C. Voastre mi-a umplut sufletul de bucurie auzind ca sunteti un izvor curat din care se adapa oile lui Hristos cele însetate de apa vietii.

Mult am dorit si eu însetatul a ma adapa din acest izvor al cuvintelor pline de întelepciune ale P.C. Voastre, dar pentru lenea mea, am ramas încurcat cu grija vietii în spinii pacatelor mele care m-au tot încurcat si ma încurca de a ma duce dupa hrana cea cuviincioasa si sfatul cel spre zidire al P.C. Voastre. Iar fiindca, pentru pacatele si lenevirea mea nu am putut în timpul trecut a va vedea si a primi sfatul P.C. Voastre de care am trebuinta ca un frate mai mic si prost si care pentru lenevirea mea îmi pierd vremea cea mai scumpa decât toate cele de sub soare, în raspândire si moleseala, m-am gândit sa va scriu aceste rânduri prin care mai întâi, cer iertare de întârziere, caci stiu ca trebuie sa va scriu mai de vreme, dar gândul ca poate ma voi învrednici sa va vad m-a facut sa tac cu scrisoarea, dar acum vazând iarasi altele ma împiedica a va vedea, macar prin scris am dorit a vorbi.

Parintele meu,

Mai întâi tin sa va multumesc din tot sufletul ca totdeauna ati fost binevoitor si cu parinteasca dragoste fata de smerita noastra obste si ne-ati trimis de acolo, pe unii din ucenicii P.C. Voastre care i-ati nascut prin cuvânt, hranindu-i pâna la o vreme, pâna ce ati socotit scat pot sa se hraneasca singuri si apoi i-ati îndreptat sa vina aici la noi în maidanul nevointelor vietii de obste, precum este fratele Nicolae Naghi, fratele Vasile Târulescu si Parintele Serapion Blaga, ucenici de ai P. C. Voastre, care i-ati nascut în predicile de la Sâmbata când erati acolo. Ei totdeauna cu mare dragoste si evlavie pomenesc numele P.C. Voastre la Sfintele rugaciuni si chiar în timpul vorbirei, nu fara evlavie amintesc de numele P.C. Voastre.

Sunt oameni sinceri si merg cu Dumnezeesc dor în calea poruncilor Lui, desfatându-se întru ele ca întru toata bogatia, eu însa, sunt sarac si neiscusit si nu am cu ce sa-i folosesc întru cele spre zidire caci nu am iscusinta cea din lucrarea care sa-i foloseasca tacând, dar dragostea lor si râvna trece peste toate si nu iau în seama neputintele mele, pentru ca pamântul rodeste uneori si fara de lucrare. Mare bucurie ati face atât mie pacatosului, cât si parintilor si fratilor covietuitori, ca sa ne cercetati cu prezenta P.C. Voastre, pentru ca, cu totii va pastram evlavie si dorim a ne învrednici de mântuitoarele învataturi ale P.C. Voastre si va rugam cu totii în numele Domnului nostru Iisus Hristos si al Prea Curatei Sale Maici, daca aveti putinta sa ne cercetati ca mare mângâiere ati aduce cu aceasta sufletelor noastre.

Mila* Domnului nostru Iisus Hristos si a Prea Curatei Sale Maici sa va ajute sa veniti pe la noi si sa ne folositi pe noi cei saraci si neiscusiti.

Pâna atunci am dori sa ne bucurati macar cu o epistola spre a noastra zidire si lamurire, dar pe cât dorim a ne scrie, mai mult dorim a ne vedea de va rândui Domnul, o zi ca aceea si de este voia Lui, asa pentru noi ar fi neuitata. Mila Domnului sa va plateasca dragostea si sârguinta care ati depus si la scrierea Filocaliei, împreuna cu Parsintelet Prof. Dr. Dumitru Staniloae, ca ati dat la lumina acest tezaur mistic si ascetic al Sf. Parinti, de unde se adapa cei doritori de a merge spre urcusul desavârsirii, cred ca bunatatea si mila Domnului nu va va lasa nerasplatiti, pentru aceasta osteneala, pentru care v-ati sârguit a pune nutret ales duhovnicesc în ieslea oilor Lui Hristos.

La încheiere dorim din tot sufletul a ne cerceta pe noi pacatosii, iar daca pentru aceasta nu suntem vrednici, macar a ne mângâia prin scrisoare.

Al P.C. Voastre mai mic si neiscusit frate în Hristos Domnul, care ma plec sarutându-va mâinile.

Staret

Arhimandrit – Cleopa si soborul ss Cleopa Ilie

· ACNSAS, fond Informativ, dosar 2637, vol. III, f. 248-249.

–––––––––––––––––––––––––––

s2t

RPR
Sf. Mitropolie a Moldovei

???OBSTEA SF. TEODOR STUDITUL”

SFÂNTA MANASTIE SLATINA

Comuna Draceni-Judetul Baia

1950 octombrie 29

PREA CUVIOASE PARINTE ARSENIE,

Bine este cuvântat Dumnezeul milelor si a îndurarilor care pe noi pacatosi si smeriti, întru aceasta nemernicie si vale a plângerii, cu economia Harului Sau, ne face partasi patemilor si mângâerilor, dupa masura dragostei si a credintei cu care nadajduim întru judecatile dreptatii lui.

PARINTELE MEU,

Mai întâi, cu smerite metanii, va rog sa ma iertati pe mine pacatosul ca din cauza lenevirii mele si al nepasarii am lasat sa treaca un timp îndelungat de când nu am scris, aratând prin aceasta si oarecare lipsa de dragoste, caci orice motiv a fost nu putea trece peste fericita dragoste, caci aceasta nu stie osteneala pentru bunatati si nu cauta ale sale întru toate. stiu ca de voi vrea pot pune orice pricina, dar stiu ca pricina este o voire a pacatului si înainte mergatoare a lui este. Cred ca de aceea si fericitul David cânta în Psalmii lui ca sa nu pricinuim pricinuiri întru pacate, de aceea una dintre aceste pricini nebinecuvântate au fost ca dupa ce am scris o scrisoare catre P.C. Voastra si ne mai primind raspuns am crezut ca prin neiscusinta celor însirate acolo, pe hârtie, v-am facut cine stie ce sminteala, caci niciodata nu am avut buna chibzuinta în cuvânt si scris. Cauza este reaua mea asezare sufleteasca si întunecarea puterii de discernamânt a partii cei socotitoare a sufletului meu cel robit si încurcat de patimile cele din vointa si din simtire. Dar, P.C. Voastra, care din mila Prea Înduratului Dumnezeu, aveti oglinda întelegerii, cu duhovniceasca lucrare curatita, puteti sa nu va smintiti de mine întunecatul si pacatosul daca veti privi la mine si cuvintele mele, ca la cel ce stau jos cu cuvântul si cu lucrarea, în rânduiala pruncilor, dar nu ajungându-i pe acestia cu nerautatea, caci stiu ca aceasta ni se cere de la Mântuitorul nostru ca sa fim prunci cu nerautatea, iar nu cu întelegerea.

Alta pricina, ca si cea de mai sus, a fost ca nadajduim, ca între timp sa ne întâlnim pentru ca numai atunci v-asi fi putut cere multe lamuriri de care am nevoe atât pentru neiscusinta mea, cât si pentru cum as putea sa mai ramân a fi poreclit Staret si a ma mai bizui a conduce sufleteste si pe altii, cela ce am nevoie de a fi înca multa vreme sub conducator iscusit, caci stiu ca necuvios lucru este a paste leul de oi si cel nelamurit prin lucrare sufletele cele ce sârguesc spre Cer.

si acum, ceea ce m-a facut a tresari putin din nepurtare de grija spre cele de folosul sufletului meu si a-mi aduce aminte de duhovniceasca dragoste si iscusinta a Prea Cuviosiei Voastre, îndraznind iarasi a va scrie, a fost sosirea în smerita noastra obste a unui frate, pe care P.C. Voastra, aratându-va dragostea, l-ati trimis la noi, prin luna mai, iar el a ajuns aici abia acum, în luna octombrie, din motive, dupa cât se vede, binecuvântate. Acest frate pe lânga bucuria ca a sosit la noi, ne-a adus si Iconita cu Bunul si Marele Pastor si Mântuitorul sufletelor noastre. Pe verso poarta semnatura P. C. Voastre si a iubitului frate în Hristos si ucenicul P. C. Voastre, C. Sa, iscusitul parinte Dometie (Cucuzel). Lânga iconita si o scrisoare a P.C. Voastre, care vazând si auzind ca este scrisa chiar de P. C. Voastra m-am bucurat foarte mult, caci pâna atunci nu am avut fericirea sa va citesc vreo scrisoare, iar citind-o am vazut acolo smerita întelepciune si duhovniceasca dragoste, strâns legate si formând lantul de aur al dreptei socoteli – care m-a legat mai mult de dragostea P. C. Voastre, prin aceea ca era scris ca doriti o zi – de la Domnul si Mântuitorul nostru Iisus Hristos – ca sa ne mai vedem fata catre fata, la care si eu am zis: sa fie mila Lui si rugaciunile Prea Curatei Sale Maici si sa aduca la îndeplinire, când va fi voia Lui, spre a noastra mângâiere.

Iconita si scrisoarea le pastrez cu multa evlavie si de câte ori îmi aduc aminte de P. C. Voastra le citesc si ma mângâi cu ele. Mila Domnului nostru Iisus Hristos si cu ajutorul Prea Curatei Sale Maici sa ne ajute sa ne întâlnim si în acest veac trecator, spre mângâiere si lamurire în cel viitor spre vesnica fericire.

Daca dorinta v-ar face sa mai stiti cele de pe la noi va spunem ca pâna în prezent, cu mila Domnului si cu rugaciunile P. C. Voastre stam cum stam în cele spre zidire si în cele din afara de al Martei, spre vremelnica folosire.

Timpul a fost, din mila Domnului, prielnic spre toate cele cuvenite lui. Eu m-am întors din concediuslt medical de 30 zile, care l-am petrecut o parte la via noastra de la Cotnari si o parte la Sihastria, între vechii frati si ucenici, nu ai mei ci ai lui Hristos.

Ucenicii Prea Cuviosiei Voastre, din aceasta obste, monahul Serapion, fratele Vasile Târulescu, fratele Nicule Naghi si ultimul frate, Temelie, care ne-a adus scrisoarea si Iconita – acum de curând, toti se afla bine cu rugaciunile P. C. Voastre. Atât ei si eu, cât si tot soborul va dorim a va vedea, când va rândui Dumnezeu, în mijlocul nostru, spre a ne folosi si a ne bucura si a ne mângâia de vederea cea împreuna. De va fi mila Domnului, de care nu suntem vrednici.

Înca va rugam, cu frateasca dragoste si smerite închinaciuni, daca va mai vine vreun suflet care doreste viata monahiceasca de obste cu rânduiala ce s-a pus la noi, sa-l îndemnati catre aceasta mica turma, adunata în numele Domnului. Înca ne rugam, daca aveti bunavointa si vreme, a ne mângâia macar prin câteva rânduri, daca nu puteti cu venirea de fata la noi.

Spuneti smerite închinaciuni iubitului frate, în Domnul, Dometie, pândarul viei lui Hristos.

Spre încheiere va rugam sa primiti din partea noastra si a întregului sobor, smerite închinaciuni si duhovniceasca dorire în Domnul.

STARET
ARHIMANDRIT, ss Cleopa Ilie

Ibidem, f. 175-177.

–––––––––––––––––––––––––––

[1] Vezi studiul nostru parintele Arsenie Boca în perceptia politiei politice din România, 1943-1989”, în curs de aparitie.

[2] Pr. A. Gabor, A. N. Petcu, Biserica Ortodox` Român` [in puterea comunista` în timpul patriarhului Justinian, în Anuarul Facultatii de Teologie Ortodoxa, Universitatea din Bucuresti”, an II, Bucuresti, 2003, p. 131.

* În partea stângă a paginii este scris cu cerneală albastră: Scrisă la maşină de mine, Vasile Târulescu, fost închinător al Sf. Mănăstiri Sâmbăta şi Prislop. Astăzi smeritul frate Vasile care vă trimit nişte metanii. P.C. părinte stareţ Cleopa are multă evlavie la C. Voastră şi mult s-ar bucura dacă ne-aţi face o vizită, chiar dacă ne-aţi scrie. Tot acelaşi smerit frate Vasile Târulescu”.

publicarea scrisorilor preluata de pe forumul Crestin Ortodox

Despre "DUMNEZEU este IUBIRE" Blog Crestin Ortodox-- Cristina David

Ma numar printre cei care Il considera pe Dumnezeu Tatal Ceresc si Creatorul tuturor celor vazute si nevazute. Sufletul nostru este o particica din El iar stradania de o viata trebuie sa fie aceea de a nu Il pierde , de a-L avea mereu langa noi. El este Calea , Adevarul si Viata , dar este si Iubire in sensul cel mai inalt , mai inaltator in nemarginirea ei . Fara Dumnezeu orizontul cunoasterii noastre ar ramane foarte limitat iar sufletul nostru s-ar "pipernici" de tot , ca sa folosesc un cuvant intrebuintat in scrierile sale de Sfantul Ardealului , Parintele Arsenie Boca . Acestea le-am aflat de-a lungul vietii mele in timp ce in repetate randuri m-am simtit ridicata cu multa blandete dupa o cadere in valurile ei gata sa ma inec , ajutata apoi sa imi revin ca sa constat o data in plus, neindoielnica Prezenta Divina prin care nimic nu este imposibil a fi atins de cel care crede in El , daca Domnul Voieste stiind ca este spre Binele lui si nu spre pierzania sufletului. In mintea si intentia mea paginile care vor forma acest mijloc de comunicare usor si lesne de accesat vor incerca sa prezinte cititorilor sfaturi de mare folos duhovnicesc desprinse din scrierile sau spusele marilor sfinti parinti si daruitilor duhovnici ai lumii crestin ortodoxe.
Acest articol a fost publicat în Citate din scrierile marilor si daruitilor duhovnici, corespondenta intre mari duhovnici, Duhovnici, Manastiri, Parintele Arsenie Boca - Sfantul Ardealului, Parintele Cleopa Ilie și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Parintele Ilie Cleopa catre Parintele Arsenie Boca (scrisori) – documente de o inestimabila valoare

  1. Maria Marcella zice:

    Cristina, mi-ai facut o mare bucurie, auzisem despre un schimb de scrisori intre parintele Cleopa si parintele Arsenie Boca, scrise cu dragoste si smerenie.
    Cum putem oare sa aflam daca parintele Cleopa a pastrat scrisoarea care a primit-o de la parintele Boca- cat si iconita despre care parintele Cleopa vorbeste cu atata dragoste.
    Eu imi amintesc bine ca am citit /nu stiu unde/ care ‘site’, un raspuns al parintelui Boca catre parintele Cleopa. Poate stie cineva despre aceasta scrisoare, sau poate poti tu sa afli acest tainuit secret.
    Multumiri si Doamne ajuta!

    Apreciază

    • Cata frumusete in gandirea si modul de exprimare a sentimentelor fratesti intru Domnul Iisus! Doresc sa fie cunoscute , aceste scrisori , de un numar mare de credinciosi din tara noastra deoarece stiu ca ei ii respecta si ii pretuiesc pe cei doi mari duhovnici romani . Multumesc mult pentru reintoarcerea la paginile blogului si bunavointa de a lasa un comentariu.
      Voi incerca peste tot , nu ma voi da batuta si cu ajutor proniator voi gasi scrisoarea mentionata de la parintele Cleopa….Doamne ajuta!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s