Manastirea Sfanta Ecaterina – Muntenii valahi ai Sinaiului : beduinii Gebalieh

Manastirea Sfanta Ecaterina * Muntenii valahi ai Sinaiului: Beduinii Gebalieh

O citadela ortodoxa pe muntele lui Moise

Urme romanesti in Egipt

Motto: „Pastrarea unei insule crestine intr-o mare islamica se datoreaza sprijinului romanesc”
Academician Virgil Candea

„Dumnezeu a zis: „Nu te apropia de locul acesta; scoate-ti incaltarile din picioare, caci locul pe care calci este un pamant sfant”” (Exodul 3:5)

Odata cu vorbele Domnului avea sa inceapa, cu aproape trei milenii si jumatate in urma, povestea unuia din cele mai faimoase si sacre locuri din lume: Manastirea Sfanta Ecaterina, din sudul Peninsulei Sinai. Multe locuri am colindat in Egipt, pe urmele marilor profeti biblici, dar numai cand am
pasit pe varful muntelui lui Moise, la poalele caruia se afla unul din cele mai mari centre de pelerinaj din lume, sacru atat crestinilor, cat si musulmanilor si evreilor, am putut afirma ca intre cer si pamant, intre intuneric si lumina, calea spre Dumnezeu este un drum initiatic, la capatul caruia, privind in urma, te regasesti singur in fata divinitatii, incarcerat in propriile limite, incercari, neputinte si taceri. Acolo, in Sfanta Ecaterina (zona aflata, din anul 2002, sub protectia UNESCO), in vremea calatoriilor pe care le-am facut, de nenumarate ori, in sudul Peninsulei Sinai, am intalnit o comunitate de obarsie romana, si anume – pe cea a beduinilor Gebalieh (Gebalieh – oamenii muntelui, munteni, dar si paznici sau aparatori, in traducere din limba araba), urmasii direct coboratori din robii valahi, adusi cu cincisprezece secole in urma de imparatul bizantin Iustinian pentru a ridica, sluji si proteja Manastirea Sfanta Ecaterina. Importanta unei cercetari etno-lingvistice, ce poate dezlega enigma originii denumirii acestui trib, este subliniata de George Vaida, in articolul „Relicte de limba daca in Peninsula Sinai”, aparuta in revista „Noi, Tracii”, nr. 130, din septembrie 1985, care, facand referire la stransa inrudire dintre limba daca si irlandeza veche, precum si la originea carpatica si preceltica a irlandezilor, se opreste la substantivul irlandez „Galbhalai”, ce semnifica ocupant, colon, si din care ar fi derivat actuala lor denumire, cu formele mentionate in articolul citat: „Gabalia, Gabhalai”.

Intamplari biblice

Istoria acestui trib de valahi, ce ocupa un loc aparte in peisajul sinait din Egipt, prin descendenta lor diferita si prin faptul ca sunt unul din cele mai vechi triburi din Peninsula Sinai, se impleteste strans cu cea a locului unde au fost adusi, in secolul al VI-lea, de imparatul bizantin Iustinian: Sfanta Ecaterina.
Manastirea Sfanta Ecaterina * Muntenii valahi ai Sinaiului: Beduinii Gebalieh

Beduin Gebalieh

Voi reda, succint, momente semnificative din istoria acestui loc, pentru a sublinia cat de important a fost rolul beduinilor Gebalieh de-a lungul istoriei, loc ce a fost mentionat din vremuri indepartate, sub numele de Tara Madian. Pustiul Paran, din tinutul Madianului, sau Wadi Feiran al zilelor noastre, este mentionat in Vechiul Testament, ca locul unde avea sa se reintoarca Agar, nevasta egipteanca a Profetului Avraam, impreuna cu fiul ei, Ismail, dupa ce a fost izgonita, din gelozie, de Sara. Astazi, in anticul Refidim, ce poarta numele de Feiran, adesea denumita si Perla Sinaiului, inca se pot vedea ruinele vechiului lacas, ridicat pe locul unde Profetul Moise a stat cu toiagul lui Dumnezeu in mana, invingand poporul lui Amalec, si unde, in prezent, in obstea monahala a Manastirii celor Sapte Surori, se afla si maicute romance.
De la momentul sosirii lui Agar, impreuna cu Ismail, in pustiul Faran, derulez istoria locului pana la un alt moment semnificativ, cand, in urma cu trei milenii si jumatate, in tara Madianului, isi va gasi salvarea Profetul Moise, de mania faraonului biblic. Aici o va intalni Moise pe Sefora, fiica preotului Madianului, Ietro, impreuna cu cele sase surori ale sale, la fantana ce astazi ii poarta numele si care se afla in incinta Manastirii Sfanta Ecaterina. Si tot aici, dupa inca 40 de ani petrecuti in exil, in pustia muntelui Sinai, in para focului unui rug aprins, profetul biblic va primi porunca de la Dumnezeu sa scoata poporul evreu din robia faraonului, pentru ca dupa alti 40 de ani de pribegie in Peninsula Sinai, sa primeasca, in varful Muntelui, cele 10 porunci, pe cele doua table de piatra ale marturiei.

Doua sute de familii de valahi in Sinai

In secolul al IV-lea, imparateasa Elena, aflata la venerabila varsta de aproape 80 de ani, a purces intr-o calatorie la Ierusalim, unde s-a stabilit pentru o perioada de doi ani. Dupa ce a adus la lumina mormantul lui Iisus, ingropat sub templul zeitei Venus, si a gasit cele trei cruci pe dealul Golgotei, imparateasa a hotarat sa-si continue calatoria si a intrat in Peninsula Sinai, pentru a urma drumul facut de Fecioara Maria si Iisus, in vremea refugiului lor in Egipt.
Manastirea Sfanta Ecaterina * Muntenii valahi ai Sinaiului: Beduinii Gebalieh

Dupa o ruta istovitoare, de aproape 2000 de kilometri, ajunsa in Assiut, cel din urma loc de popas in care Fecioara Maria, pruncul Iisus, batranul Iosif si moasa Salomea au stat vreme de sase luni in Egipt, si unde astazi se ridica Deir Al-Moharraq (Manastirea Arsa – in traducere din limba araba), sau cel de-al doilea Ierusalim, cum mai este denumit lacasul, imparateasa Elena decide sa strabata desertul dintre Nil si Marea Rosie si reintra in Peninsula Sinai, unde gaseste Rugul Aprins al lui Moise, in jurul caruia construieste un zid de caramida pentru protectie, iar langa acesta, porunceste sa se ridice o capela, ce va purta numele Capela Rugului Aprins. Doua secole mai tarziu, intre anii 527 si 565 d.C., imparatul Iustinian avea sa ridice in jurul Tufisului Sfant Manastirea Rugului Aprins, pentru a carei constructie aducea din Tara Romaneasca doua sute de familii de valahi (o dovada a faimei de care se bucura, deja, la vremea aceea, credinta locuitorilor nord-dunareni). Manastirea Rugului Aprins isi va pastra acest nume pana in secolul al IX-lea, cand unui calugar al manastirii, aflate la poalele Muntelui lui Moise, i se va revela, intr-o viziune, ca moastele Sfintei Ecaterina, fecioara de vita nobila martirizata la numai 18 ani prin decapitare, in anul 305, la Alexandria, se afla ingropate pe varful celui mai inalt munte din Sinai, Gebel Katherina (2642 m). Un secol mai tarziu, calugarii manastirii aveau sa coboare relicvele in Biserica Schimbarea la Fata, unde astazi se pastreaza capul si mana stanga ale sfintei, intr-o racla de argint, depusa in sarcofagul din altarul lacasului. Dupa descoperirea moastelor si aducerea lor in biserica, lacasul care purta numele de Manastirea Rugului Aprins si-a schimbat numele, pastrat pana in zilele noastre, dupa cel al Sfintei Ecaterina.

articol preluat din Revista Formula As – va continua

Despre "DUMNEZEU este IUBIRE" Blog Crestin Ortodox-- Cristina David

Ma numar printre cei care Il considera pe Dumnezeu Tatal Ceresc si Creatorul tuturor celor vazute si nevazute. Sufletul nostru este o particica din El iar stradania de o viata trebuie sa fie aceea de a nu Il pierde , de a-L avea mereu langa noi. El este Calea , Adevarul si Viata , dar este si Iubire in sensul cel mai inalt , mai inaltator in nemarginirea ei . Fara Dumnezeu orizontul cunoasterii noastre ar ramane foarte limitat iar sufletul nostru s-ar "pipernici" de tot , ca sa folosesc un cuvant intrebuintat in scrierile sale de Sfantul Ardealului , Parintele Arsenie Boca . Acestea le-am aflat de-a lungul vietii mele in timp ce in repetate randuri m-am simtit ridicata cu multa blandete dupa o cadere in valurile ei gata sa ma inec , ajutata apoi sa imi revin ca sa constat o data in plus, neindoielnica Prezenta Divina prin care nimic nu este imposibil a fi atins de cel care crede in El , daca Domnul Voieste stiind ca este spre Binele lui si nu spre pierzania sufletului. In mintea si intentia mea paginile care vor forma acest mijloc de comunicare usor si lesne de accesat vor incerca sa prezinte cititorilor sfaturi de mare folos duhovnicesc desprinse din scrierile sau spusele marilor sfinti parinti si daruitilor duhovnici ai lumii crestin ortodoxe.
Acest articol a fost publicat în Biserici crestin ortodoxe in lumea larga, Crestinismul in vremea antica, Manastirea Sfanta Ecaterina in Sinai, Manastiri și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s