Liturghia zilnica a credinciosilor

Liturghia zilnica a credinciosilor

Slujbele neincetate din-afara Bisericii

Mare parte dintre oameni se vor lipsi pe ei insisi de dragostea lui Dumnezeu, din pricina vietuirii lor nefiresti, din pricina ignorantei si a lipsei de ravna duhovniceasca
. Nu eu sunt aspru, ci aspru este cuvantul propovaduirii, mangaietor dar si aspru. Ceea ce ma straduiesc sa fac este doar sa reamintesc cuvintele lui Hristos, care zice: „Larga e poarta si lata este calea care duce la pieire si multi sunt cei care o afla. Si stramta este poarta si ingusta este calea care duce la viata si putini sunt care o afla.” (Matei 7,14)

„Noi, care traim acum in legea Evangheliei, daca vom savarsi aceleasi pacate ca si cei care nu cunosc Evanghelia, nu vom primi aceleasi pedepse ca ei, ci cu mult mai cumplite, pentru ca ne-am bucurat de un dar mai mare, pentru ca participam la o invatatura mai desavarsita, pentru ca am fost cinstiti cu o cinste mai mare” (Sfantul Ioan Gura de Aur).

Liturghia de zi cu zi este ceva pierdut in mintea crestinilor de azi. Din pacate, odata iesiti pe usa bisericii, ei uita pana si cuvintele predicii. Am ajuns sa simtim ca „ne-am facut datoria” doar prin participarea fizica la slujbe, si acestea o data pe saptamana. Nu ne dam seama cat de penibil este aceasta vedere, de parca Dumnezeu ar avea nevoie de prezenta noastra acolo.
In biserici trebuie spus, iarasi si iarasi, cuvantul Mantuitorului: „Voi sunteti lumina lumii. Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, asa incat sa vada faptele voastre cele bune si sa slaveasca pe Tatal vostru Cel din ceruri.” (Matei 5,14,16) Slujba zilnica a laicilor, a mirenilor este o teologie practica. Cuvintele lui Hristos care zic: „Mergand, invatati toate neamurile.” (Matei 28,19) „se adreseaza fiecarui botezat (…) laicul fiind chemat sa marturiseasca neincetat”.

In rugaciunile de la Slujba Mirungerii (1) se arata atat de frumos aceasta datorie a crestinului, indiferent de ce cale ori slujba ar urma in viata: „Pazeste sufletul lui in frica Ta cea mantuitoare, (…) in tot lucrul si cuvantul bineplacand Tie.” Crestinul trebuie sa slujeasca lui Dumnezeu cu tot lucrul si cu tot cuvantul.

Olivier Clement simte si el aceasta dureroasa lipsa a marturisirii neincetate prin detaliile vietii crestinilor de rand. „In epoca noastra, care vrea sa stapaneasca lumea (…) cata nevoie e de oameni care sa accepte cu smerenie slujirea preoteasca a lumii; in chip umil si totodata in chip imparatesc, ca monahii.” Aceasta lucrare a mirenilor nu prezinta nici un risc pentru crestinii cei iubitori si supusi preotilor lor. Celor care ar intelege gresit aceasta, Sfantul Clement Romanul, in Epistola sa catre Corinteni, le spune: „Fiecare dintre noi, fratilor, sa caute, cu cucernicie, ca in propriul sau rang sa fie bineplacut lui Dumnezeu, avand constiinta curata si nedepasind canonul randuit slujirii lui.”

Prezenta crestinului in lume este „ca o epicleza,(2) o perpetua chemare a Duhului Sfant pentru ziua ce va sa vina, pentru munca si roadele pamantului, pentru truda oricarui muncitor sau savant cu ochiul curatit de rugaciune”. Totul incepe, se dezvolta si se incheie in Biserica. Tot asa, totul incepe, creste si se implineste in familie. Ceea ce se spune in biserica se aduce in familie, iar din familie in lume (in bloc, in oras, in sat). Alexandre Schmemann spune ca „familia e prelungirea Bisericii in lume si aducerea lumii in Biserica”.
Sfantul Ioan Gura de Aur, gandindu-se la roadele aduse de Apostoli, prin harul primit de la Hristos, spune: „Daca Apostolii au fost numai doisprezece si au intors la credinta atatea orase si tari intregi, gandeste-te la ce inaltime va ajunge credinta noastra, daca toti am fi dascali prin viata noastra virtuoasa!” Ce ar fi daca fiecare dintre noi s-ar gandi mai mult la aceste cuvinte ale sfantului?

Teodor Danalache

NOTA autoarei – 1 Mirungere = Taina care se face imediat dupa Botez ,ca o pecete a Duhului Sfant ce se pogoara peste om in clipa mirungerii
2 epicleza = rugaciunea de invocare a Duhului Sfant, pentru ca harul Lui Dumnezeu sa se pogoare asupra Sfintelor Daruri, in timpul Euharistiei

Despre "DUMNEZEU este IUBIRE" Blog Crestin Ortodox-- Cristina David

Ma numar printre cei care Il considera pe Dumnezeu Tatal Ceresc si Creatorul tuturor celor vazute si nevazute. Sufletul nostru este o particica din El iar stradania de o viata trebuie sa fie aceea de a nu Il pierde , de a-L avea mereu langa noi. El este Calea , Adevarul si Viata , dar este si Iubire in sensul cel mai inalt , mai inaltator in nemarginirea ei . Fara Dumnezeu orizontul cunoasterii noastre ar ramane foarte limitat iar sufletul nostru s-ar "pipernici" de tot , ca sa folosesc un cuvant intrebuintat in scrierile sale de Sfantul Ardealului , Parintele Arsenie Boca . Acestea le-am aflat de-a lungul vietii mele in timp ce in repetate randuri m-am simtit ridicata cu multa blandete dupa o cadere in valurile ei gata sa ma inec , ajutata apoi sa imi revin ca sa constat o data in plus, neindoielnica Prezenta Divina prin care nimic nu este imposibil a fi atins de cel care crede in El , daca Domnul Voieste stiind ca este spre Binele lui si nu spre pierzania sufletului. In mintea si intentia mea paginile care vor forma acest mijloc de comunicare usor si lesne de accesat vor incerca sa prezinte cititorilor sfaturi de mare folos duhovnicesc desprinse din scrierile sau spusele marilor sfinti parinti si daruitilor duhovnici ai lumii crestin ortodoxe.
Acest articol a fost publicat în Citate din Sfintii Parinti, Datoriile unui crestin, Liturghia zilnica, Religiile lumii - simboluri si fapte, Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfinti Parinti și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s