PRIN TĂCERE ÎL TRĂDĂM PE DUMNEZEU – CEA MAI TRISTĂ ETAPĂ DIN ISTORIA LUMII : ANIMALIZAREA

În afara Ortodoxiei celei adevărate, întunericul creşte cu repeziciune

Ca simplu creştin ortodox român mă întreb de ce românii preferă tăcerea când e vorba să-şi afle identitatea, religia, istoria, chiar limba strămoşească. Urmărind istoria poporului român de-a lungul veacurilor, constatăm că românii au rămas după inimă tot români în majoritate, deşi au suportat sute de ani jugul popoarelor migratoare sau a unor superputeri vremelnice.

Astăzi, din păcate, se constată că în urma presiunii exercitate de “imperiul mass-media”, românii încep a nu mai fi români. Dacă după al doilea război mondial s-a efectuat experimentarea forţată a comunismului de către organizaţiile iudeo-masonice asupra câtorva popoare, experiment care nu a dus la nivelarea conştiinţei acestora cum se dorea de altfel, astăzi se derulează cel mai feroce, mai viclean şi mai subtil experiment de reeducare a oamenilor, de spălare a creierelor, de zombare a popoarelor, de transformare a acestora în mase de dobitoace dirijate prin sugestie şi dezinformare, utilizându-se marele instrument mass media.

Şi ne întrebăm cum arată un zombi uman, desigur, o persoană care-şi ignoră total istoria neamului său, folclorul, tradiţiile, credinţa ortodoxă strămoşească, un om care “trăieşte clipa” adică are ca scop al vieţii sale să-şi satisfacă toate poftele culinare, sexuale, toate hobby-urile cu grijă sugerate de puterile oculte prin mass-media; adică un om-animal care trăieşte şi gândeşte animalic la nivel strict material, fără idealuri superioare, fără principii creştin-ortodoxe, neştiind sau ignorând total ideea, convingerea că scopul vieţii fiecărui om pe pământ este mântuirea prin îndumnezeirea omului. Îndumnezeirea omului se face prin conlucrarea tainică între om, care doreşte şi se străduieşte să trăiască Evanghelia Mântuitorului nostru Iisus Hristos în fiecare zi, şi Dumnezeu, care-i dă putere omului de a împlini practic poruncile evanghelice.

Astăzi din nefericire, asistăm la cea mai tristă etapă din istoria lumii – animalizarea; e adevărat, în condiţii umane demne de admiraţie, dar scopul este traiul material foarte bun şi nicidecum înnobilarea sufletului uman printr-o viaţă spirituală întru Hristos.

Şi poate mă veţi contrazice că nu e aşa, dar să privim un pic la popoarele din Occidentul super-civilizat:

Oare nu aici se practică şi se susţin în public drepturile aşa-ziselor minorităţi sexuale, care de fapt sunt boli psihice grave şi în acelaşi timp păcate groaznice înaintea Bunului Dumnezeu ?

Oare nu în Occident s-a conceput comunismul (Germania, Marea Britanie ) dar s-a aplicat în Europa de Est ?

Oare nu în Occident s-au distrus tradiţiile, folclorul şi occidentalii de astăzi nu-şi mai cunosc rădăcinile, strămoşii, şi nici nu-i mai interesează ?

Oare nu în Occident s-au produs drogurile şi SIDA care mai apoi au fost exportate în toată lumea ?

Oare nu din Occident s-a început distrugerea credinţei în Hristos prin apariţia catolicismului eretic şi din acesta a tuturor cultelor sectante protestante şi neoprotestante?

Oare nu din Occident s-au organizat distrugătoarele cruciade care au demolat mănăstirile şi bisericile ortodoxe din Serbia, Grecia, Muntele Athos şi tot imperiul bizantin, silind credincioşii ortodocşi să se închine înşelatului papă eretic?

Oare nu în Occident şi astăzi se planifică reorganizarea popoarelor, îndobitocirea şi manipularea acestora, adică a noastră, a tuturor ?

Oare nu din Occident ni s-a impus demolarea industriei şi agriculturii deoarece Occidentul oferă o supraproducţie la toate nivelele şi are nevoie de piaţă de desfacere, forţă de muncă şi materii prime ieftine pentru a-şi menţine luxosul nivel de trai?

Oare nu Occidentul a dezvoltat NATO, această superputere militară prin care terorizează toată planeta, impunând propria demo(no)craţie (adică propriul interes) şi nicidecum nu urmăreşte bunăstarea celorlalte popoare?

Oare nu Occidentul sub pretextul drepturilor minorităţilor desfiinţează ţări (Iugoslavia, Cehoslovacia) şi pe altele le demolează (Serbia, Afganistan, Irak)?

Oare nu în Occident s-au produs doctrinele New Age şi Noua Ordine Mondială de către iudeo-masonii sionişti, doctrine prin care se urmăreşte transformarea planetei într-un imens lagăr în aparenţă cu faţă umană, dar în care libertatea de expresie, libertatea de manifestare, cât şi libertatea religioasă vor fi de-a dreptul interzise şi chiar sancţionate penal utilizându-se în acest scop toate organizaţiile internaţionale civile şi militare, create tot de aceştia?

Oare nu în acest Occident super-civilizat întâlnim o Sahară spirituală înspăimântătoare, produs al îngâmfatelor pseudo-biserici creştine catolică, protestante şi neoprotestante?

În această Sahară spirituală înspăimântătoare, popoarele occidentale nu mai găsesc o viaţă spirituală reală deoarece în aceste pseudo-biserici nu lucrează harul Sfântului Duh Dumnezeu, datorită ereziilor dogmatice şi secularizării creştinismului, constatându-se o cădere spirituală de proporţii prin faptul că un număr tot mai mare de occidentali se convertesc la religii păgâne ca în mahomedanism, budism, hinduism etc., când de fapt unica şansă a Occidentului de a se redresa spiritual este Credinţa Ortodoxă pe care ei o ridiculizează mai ales la nivel oficial. Iată ce a produs civilizaţia şi progresul material occidental.

Acest fel de civilizaţie spirituală dorim noi românii? Un trai material foarte bun, într-o lume animalizată şi fără Dumnezeu?

Spuneam că românii încep a nu mai semăna a români ci a occidentali aiuriţi, animalizaţi, inculţi şi des-creştinaţi. Aceasta vrem noi românii?

Pentru a nu ajunge aşa tot românul trebuie întâi de toate să fie Creştin Ortodox cu viaţa şi cu credinţa, în al doilea rând trebuie să-şi practice datinile strămoşeşti (sărbătorile şi folclorul) concomitent cu respingerea kitsch-ului de orice fel (muzica ţigănească şi disco, îmbrăcămintea, gesturile şi mentalitatea de turmă), în al treilea rând să se autoeduce prin cunoaşterea istoriei românilor, a culturii vechi româneşti, a istoriei Bisericii Ortodoxe Române, a vieţilor sfinţilor, a literaturii româneşti, a metodelor de manipulare a maselor şi a politicii internaţionale. Iar în al patrulea rând, tot românul să nu se mai lase manipulat, reeducat şi transformat în zombi prin intermediul mass-media, ci să caute să-şi păstreze demnitatea şi personalitatea, credinţa ortodoxă şi o viaţă spirituală autentic ortodoxă.

Pentru a realiza aceste idealuri este nevoie de curaj, de bărbăţie, este nevoie de a sparge frica din noi, cât şi frica de represiune ce vine din exterior. Este nevoie de a nu ne mai preface că nu vedem, de a spune faptelor pe nume, de a ne manifesta public opoziţia faţă de ecumenism şi idolul umanist, faţă de abuzuri, de corupţie, faţă de incompetenţă şi amatorism, este nevoie de a ne manifesta ca oamenii vii, cu personalitate, care există real iară nu virtual, este nevoie de a ne manifesta ca un popor vechi (nu învechit) cu istorie veche, cu o cultură originală şi nobilă, cu o credinţă ortodoxă strămoşească la fel de veche şi adevărată.

Din nefericire, se constată un fenomen trist, ruptura dintre generaţii, bătrânii desconsideră tineretul şi s-au retras într-o carapace a tăcerii, a resemnării. Dacă suntem atenţi la popoarele puternice, dintotdeauna bătrânii şi-au reeducat tinerii să-şi păstreze identitatea, cultura, tradiţiile, personalitatea, credinţa strămoşească şi unitatea. La noi această educaţie nu prea se face, ba mai rău, se tace, se tace când vin occidentalii şi evreii zicând că noi românii suntem un popor de adunătură de migratori (deşi ei sunt aşa), se tace când canoanele Sfinţilor Părinţi ai Ortodoxiei sunt anulate sau distruse de unii ierarhi masoni ecumenişti, ’’ortodocşi’’ ce şi-au făcut studiile ’’teologice’’ la universităţi ale sectanţilor protestanţi şi a ereticilor catolici în străinătate, se tace când istoria modernă a românilor este falsificată în mod grosolan, se tace când noi românii suntem acuzaţi de maghiari şi evrei că am fi un popor de criminali, că am ucis, deşi ungurii au ucis şi au exterminat români din Transilvania, deşi românii i-au primit pe evrei pentru a vieţui în România şi i-au protejat în perioada holocaustului evreiesc, se tace când unii din mai marii Bisericii Ortodoxe folosesc în mod abuziv Biserica ca monedă de schimb politică, uitând că de la Dumnezeu li s-a dat această putere cu scopul de a fi păzitori, păstrători şi continuatori ai unicei Biserici a lui Hristos, Biserica Ortodoxă, călcând în picioare adevărul de credinţă bimilenară şi pe toţi sfinţii ortodocşi care au mărturisit-o pe aceasta, încercând să transforme Ortodoxia într-o filosofie la fel de ieftină ca şi pseudo-bisericile occidentale.

De ce tac bătrânii? Când România este demolată încetişor sub ochii noştri, pentru a fi reorganizată sub patronaj occidental iară nu românesc, când Biserica Ortodoxă Română este încetişor şi diplomatic atrasă către Occidentul eretic şi secularizat, cu concursul (trădarea) unor arhierei ortodocşi români pentru a o transforma într-o Biserică apostată (eretică, căzută din dreapta credinţă) şi anexă a bisericilor eretice occidentale.

Sfântul Grigorie Teologul spunea că “prin tăcere Îl trădăm pe Dumnezeu”, şi nu greşea căci Însăşi Mântuitorul şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos ne spune: “oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor şi Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri” (Evanghelia scrisă de Sfântul Apostol Matei – 10-32; 33). Şi “…veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi” (Evanghelia scrisă de Sfântul Apostol Ioan – 8, 32). Deci de ce tac bătrânii? Când ei sunt mărturii vii ale poporului român şi martori ai istoriei adevărate. De ce tac marii trăitori ai Ortodoxiei româneşti, când sub ochii lor se repetă grozăvia uniaţiei de la anul 1700, dar într-o variantă “euromodernizată”, diplomatică, fără tunurile generalului Bucow, dar sub perspectiva tunurilor NATO ?

Tăcerea produce resemnare, confuzie şi chiar distrugere, tăcerea încurajează adversarul, tăcerea trădează. Cum oare să spunem că bine fac unii din arhipăstorii noştri ortodocşi când zic despre catolici că e bună şi credinţa lor şi preoţia lor şi tainele lor, când de fapt Sfinţii ortodocşi ca Marcu al Efesului, Fotie al Constantinopolului, Grigorie Palama, Nicodim Aghioritul, Ioan de Kronstadt, Serafim de Sarov, Ignatie Briancianinov, sfinţii mucenici athoniţi ucişi de cruciaţi pentru că nu au vrut să se închine papei eretic, cât şi sfinţii români ca Nicodim de la Tismana, Ioan Iacob Hozevitul, Paisie de la Neamţ, Ioan cel Nou de la Suceava, Constantin Brâncoveanu cu fiii săi şi mulţi alţii ca ei, au mărturisit cu scrierile şi cu însăşi viaţa lor despre credinţa catolică că este erezie, este înşelare demonică, că datorită deformării dogmei Sfintei Treimi prin conceptul Filioque, ei săvârşesc păcat împotriva Sfântului Duh Dumnezeu, după cum chiar Mântuitorul Hristos ne spune: “De aceea vă zic: Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu se va ierta” (Evanghelia scrisă de Sfântul Apostol Matei – 12, 31) ?

Cine sunt sfinţii aceştia pomeniţi mai sus?

Nu sunt oamenii lui Dumnezeu pe pământ şi nu i-a preamărit Dumnezeu dăruindu-le trup nestricăcios bineplăcut şi bineînmiresmat, arătând prin aceasta că viaţa lor şi ceea ce aceştia au lăsat scris ca învăţături sunt de la Dumnezeu, adică prin gura lor nu ei au vorbit, ci chiar Sfântul Duh Dumnezeu?

Deci dacă Sfântul Duh a vorbit prin sfinţi şi ne-au lăsat mărturii şi învăţături clare despre credinţa ortodoxă şi despre erezia catolică, neascultând de sfinţi, de fapt, nu ascultăm de Sfântul Duh Dumnezeu care a vorbit prin ei şi astfel ne luăm singuri osândă, după cum ne arată Mântuitorul Hristos: “Celui care va zice cuvânt împotriva Fiului Omului se va ierta lui; dar celui care va zice împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta lui, nici în veacul acesta, nici în cel ce va să fie” (Evanghelia scrisă de Sfântul Apostol Matei – 12, 32)

Aşadar, aplaudând europolitica de uniaţie bisericească, oare nu-i călcăm în picioare pe sfinţi, oare nu ignorăm pe Sfântul Duh, oare nu-l răstignim din nou pe Hristos? De ce să tăcem şi noi, de ce să ne prefacem că totul e bine şi frumos, când sub ochii noştri se fac preparativele de apostazie a Bisericii Ortodoxe Române ?

Dacă clasa politică română, datorită lipsei de credinţă ortodoxă şi lipsei de cultură ortodoxă religioasă, impune Bisericii Ortodoxe Române acest compromis religios pe care vicleanul papă eretic îl cere în mod elegant dar ultimativ (cum a făcut-o şi cu Biserica Sârbă care l-a refuzat categoric şi drept răsplată a fost demolată de avioanele NATO), totuşi mai marii noştri arhierei să-şi amintească că Iisus Hristos le-a dat puterea şi scaunul apostolesc al arhieriei şi că sunt datori să apere Biserica Ortodoxă Română cu preţul vieţii lor, de orice erezie şi compromis ce ar putea afecta în vreun fel credinţa ortodoxă. Şi încă să-şi mai amintească de mitropolitul Irineu Mihălcescu care dându-şi seama de înşelarea masoneriei şi a ecumenismului, s-a retras din aceste mişcări şi le-a denunţat public în cartea “Teologia luptătoare”, să-şi amintească cum patriarhul Iustinian Marina a refuzat politicos invitaţia papei la reconciliere, trimiţându-i acestuia competenta lucrare despre insuficienţele catolice.

Şi având în vedere că Biserica Ortodoxă e mai presus decât orice organizaţie pământească şi că arhiereul ortodox e mai presus de orice titlu sau grad masonic şi decât orice funcţie sau titlu lumesc, cu atât mai mult arhiereii ortodocşi sunt datori să apere credinţa ortodoxă şi noi, creştinii ortodocşi, să apărăm şi să mărturisim credinţa ortodoxă chiar cu preţul vieţii noastre.

De vom tăcea îl trădăm pe Dumnezeu, pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, pe sfinţi şi pe noi înşine. Prin tăcere renunţăm singuri la viaţa veşnică, ne condamnăm la ruşine şi coşmar.

Bunule Doamne, Iisuse Hristoase, luminează cugetele noastre şi ne îndrumă paşii spre valorile Ortodoxiei, învăţăturile Sfinţilor Părinţi. Să luptăm împreună pentru a avea toţi cugetul curat, în învăţătura scrisă şi în trăirea practică religioasă a Sfinţilor Părinţi ai Ortodoxiei !

Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu, tuturor!

Articol preluat de pe site-ul  Mărturisitor Ortodox

Cu permisiunea autorului randurilor de mai sus, doresc sa fac unele comentarii la cele expuse.

Nu cred ca este vorba de o ruptura intre generatii, dupa parerea mea care nu este poate,  competenta. Ruptura in plan teologic , al credintei , are loc din cauza multor interventii si nepotriviri de vederi in chiar cadrul Bisericii Crestine. In vremurile noastre crestinismul este ultra decimat dupa ce in cursul secolelor  a fost treptat dar in mod sigur divizat in multiple secte (denominations) care au dezintegrat chiar ESENTA credintei : Invataturile Domnului Iisus Hristos . S-a mers pe „aparente” si nu pe „fond” , din neglijenta, dorinta de afirmare, sau chiar intentie de „demolare” a crestinismului? Nu poate la ora asta raspunde NIMENI la intrebari. Rezultatul este cel pe care il constatam azi, cu regret si neputinta de a desface  RAUL facut.

O alta subliniere: conform numeroaselor semne care au loc si sunt vazute de toti crestinii , ne apropiem de domnia lui Antihrist , de credem sau nu. Aceasta poate dura mult mai mult decat anticipam , nu avem cum sti.

Ce putem sa facem noi? O intrebare fireasca la care am avea ierarhi cu greutatea cuvantului crestin, a ne raspunde…Nu ma numar printre ei , pot doar sa spun ceea ce fac eu, la nivel de persoana : ma rog, incerc sa aduc la cunostinta multora Cuvantul mantuitor al Domnului Iisus , doresc sa ii fac sa simta si sa inteleaga ca legatura directa cu Dumnezeu se obtine  doar prin rugaciune permanenta si apel la sfaturile marilor duhovnici canonizati sau nu. Ne regasim ca si crestini , capatam curaj si forta de actiune citind si aprofundand minunatele lor lectii de viata crestina in slujba Lui Hristos.

DUMNEZEU sa ne miluiasca !

Cristina David

Despre "DUMNEZEU este IUBIRE" Blog Crestin Ortodox-- Cristina David

Ma numar printre cei care Il considera pe Dumnezeu Tatal Ceresc si Creatorul tuturor celor vazute si nevazute. Sufletul nostru este o particica din El iar stradania de o viata trebuie sa fie aceea de a nu Il pierde , de a-L avea mereu langa noi. El este Calea , Adevarul si Viata , dar este si Iubire in sensul cel mai inalt , mai inaltator in nemarginirea ei . Fara Dumnezeu orizontul cunoasterii noastre ar ramane foarte limitat iar sufletul nostru s-ar "pipernici" de tot , ca sa folosesc un cuvant intrebuintat in scrierile sale de Sfantul Ardealului , Parintele Arsenie Boca . Acestea le-am aflat de-a lungul vietii mele in timp ce in repetate randuri m-am simtit ridicata cu multa blandete dupa o cadere in valurile ei gata sa ma inec , ajutata apoi sa imi revin ca sa constat o data in plus, neindoielnica Prezenta Divina prin care nimic nu este imposibil a fi atins de cel care crede in El , daca Domnul Voieste stiind ca este spre Binele lui si nu spre pierzania sufletului. In mintea si intentia mea paginile care vor forma acest mijloc de comunicare usor si lesne de accesat vor incerca sa prezinte cititorilor sfaturi de mare folos duhovnicesc desprinse din scrierile sau spusele marilor sfinti parinti si daruitilor duhovnici ai lumii crestin ortodoxe.
Acest articol a fost publicat în articole, Biserica Ortodoxa, Intrebari si raspunsuri la probleme duhovnicesti și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s