Sfantul Antonie cel Mare – 17 ianuarie in Calendarul Crestin Ortodox

Vita Antonii (Viata lui Antonie)

Viaţa lui Antonie a fost scrisă oarecum în grabă, imediat după moartea sfântului, de către Sfântul Atanasie al Alexandriei, acesta folosindu-se mai ales de propriile-i amintiri şi note şi mai puţin cu ajutorul apoftegmelor, scrisorilor sau al altor documente ce proveneau direct de la avva Antonie.
Cu toate acestea, Viaţa lui Antonie a devenit unul din textele fundamentale ale literaturii monastice, atât în Orient cât şi în Occident.

Scrierile Sfantului Antonie cel Mare

Scrisorile

Singurele scrieri care sunt sigur de mâna lui Antonie sunt scrisorile pe care sfântul le-a scris de-a lungul timpului diferitelor comunităţi monastice aflate pe linia sa duhovnicească, precum cele din Arsinoe (la Fayum – pe care sfântul o vizita destul de des), de la Pispir (70 km sud-est de Cairo, care se afla sub îndrumarea lui Macarie şi Amatas), sau de la Nitria (la sud de Alexandria), aflată sub îndrumarea lui Ammona, prieten al lui Antonie.

Din această corespondenţă s-au păstrat două colecţii principale:

o colecţie de 7 (şapte) scrisori, a căror autenticitate nu este pusă la îndoială de nimeni
o colecţie de 20 (douăzeci) de scrisori, integral păstrate doar în arabă (şi parţial în siriacă, greacă şi georgiană), şi a căror autenticitate este contestată

Se mai cunoaşte, de asemeni, o scurtă scrisoare adresată de sfântul Antonie lui Teodor, „prea iubitul” său fiu, despre pocăinţă şi iertarea păcatelor, păstrată doar în limba greacă, a cărei autenticitate este în general recunoscută.

Apoftegmele

Cuvintele de duh sau apoftegmele atribuite lui Antonie cel Mare s-au transmis prin mai multe culegeri de apoftegme (sau Paterice), dintre care principalele sunt:

În greacă, colecţia alfabetică – Patericul egiptean, cum o numim noi astăzi – îi atribuie 38 de apoftegme.
În siriacă, îi sunt atribuite 49 de apoftegme, culese în secolul VI la Skete.
În arabă, o colecţie de provenienţă coptă îi atribuie 40 de apoftegme.

Sursa : site-ul dedicat Sfantului Antonie cel Mare – http://www.antoniecelmare.ro

Am aflat interesant si instructiv materialul postat , m-a lamurit si pe mine mai bine asupra persoanei deosebite care a devenit unul din marii sfinti ai Domnului. Intemeietorul, prin bunavointa Lui , a monahismului crestin la inceputul vietii crestine in Orientul Apropiat.

Deşi Sfântul Antonie nu a fost organizatorul monahismului creştin, totuşi este considerat ca un „părinte fondator”. Influenţa sa extraordinară, precum şi fascinaţia pe care persoana sa a exercitat-o asupra contemporanilor retraşi în pustie, marchează, în mod real, începutul „mişcării” ce avea să se răspândească rapid în întreaga lume creştină.
Anul fondării mănăstirii care îi poartă numele trebuie căutat în perioada cea a urmat imediat morţii sale trupeşti. Sursele literare relaţionează construirea primului nucleu monastic în zonă cu domnia împăratului Iulian Apostatul (361-363).

In incheiere am gasit potrivit a adauga o scurta rugaciune catre marele sfant al Lui Dumnezeu care a fost Antonie. Este cuprinsa in Canonul Cuviosului Antonie.

Cristina David

Crucea Domnului ridicând, înţelepte, şi Lui până la sfârşit urmând, mintea nu ţi-ai întors la lume, de Dumnezeu înţelepţite; ci cu înfrânarea şi cu ostenelile, patimile ţi-ai omorât şi pe tine însuţi te-ai gătit biserică Domnului. Pentru aceasta, ai luat răsplătire darurile de a vindeca bolile şi de a alunga duhurile, de Dumnezeu purtătorule Antonie. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta. (Canonul Cuviosului Antonie)