Raspund unei bune prietene care mi-a scris la randul ei ca raspuns la mesajele mele
Aveti grija de Ingerii pazitori , ei exista !
Sper Cristina
Draga mea prietena , nu este ceva neobisnuit ca omul sa nu poata, sa nu aiba motiv (poate) sa creada in forte care sunt mai presus de fire…Dar atunci cand in viata ta se petrec MULTE lucruri inexplicabile altfel decat prin ajutorul dat de Cineva altul decat tine, ramai mut , apoi incepi sa „vezi” si in final sa „crezi” fara vreo urma de indoiala. Eu sunt convinsa ca de aceea au murit atat de multi oameni in numele credintei crestine, incepand de acum 2000 de ani si pana acum…Nu imi ajunge timpul sa relatez cate minuni , episoade care te lasa fara cuvinte sau reactie…am trait. Doar le-am primit ca pe ceva REAL. Din frageda copilarie…incepand cu Taina Botezului – relatarea apartinea mamei si a fost cu adevarat imposibil de inteles decat daca accepti ca pe langa noi, oamenii, exista forte benefice ATOTPUTERNICE. Noi nu putem sa ne ajutam in cele mai multe imprejurari , dar daca suntem atenti la cele ce se intampla avem o explicatie la modul in care s-au desfasurat toate „intamplarile”. Asa zisul ajutor propriu nu exista in fapt , el este o lucrare foarte precisa dar si extrem de complicata pentru ca noi sa il intelegem. Am priceput si eu de la un punct incoace , dupa un timp…am vazut legaturile , am sesizat coordonarile pe care NU eu le stabilisem. Era ceva independent de vointa mea.
Toti credem . Toti speram . Toti visam Cristina ..
Exista Dumnezeu, asta este un lucru cert, caci noi existam. Din NEANT nu se poate creea nimic. Visele sunt ale noastre….nu ale Lui. El stie prea bine ce avem nevoie , ce este bun pentru noi si ce nu este…Degeaba ne rugam pentru anumite lucruri , daca ele nu ne sunt benefice. De unde sa stim noi? Aflam daca suntem atenti la raspunsuri si la tot ce ni se intampla. Speranta ca si iubirea sunt parte din Dumnezeu. Nu imi amintesc ca sa citez exact si cine a spus : ” Vai de acela care se increde in oameni ( in el insusi , inclusiv) si nu in Dumnezeu „. Aflam numai daca suntem atenti la raspunsuri si la tot ce ni se intampla. „Spulberarea” viselor noastre este o impresie de moment , noi nu vedem si nici nu avem cum, planul integral din care facem parte si noi . Dar daca ne bizuim pe Dumnezeu si Ii lasam intreaga posibilitate de actiune prin rugaciune si credinta , acele spulberari ale sperantelor nu vor mai fi ceea ce par. Noi, ca persoane , vom fi aparati de consecintele nefaste dupa vrerea Lui. Aici aflam diferenta intre cei care nu sunt langa Dumnezeu si aceia care nu vor sa-L paraseasca.
Adevarat este. Interventia noastra este foarte importanta : ne bazam pe Dumnezeu stiind ca El are intreg planul vietii noastre in mana, si actionam prin rugaciuni sincere , directe la obiect , ne confesam toate faradelegile (multe mai sunt intr-o viata de om repetate sau nu) , si incercam din greu sa actionam volitiv in sensul Caii aratate atat de clar. Da, inteleg si stiu ca nu este usor. Oamenii, fara exceptie, sunt supusi tentatiilor, ispitelor de tot felul si le vine foarte greu sa isi schimbe firea…Chiar si o vorba aspra este impotriva poruncii Lui. Insa El ne iarta pentru lucruri mai grave decat atat…daca ne pare rau ! O viata intreaga , adesea , nu ne ajunge ca sa ne schimbam felul firesc si a ajunge la a actiona „deasupra firii”, precum marile suflete destinate a izbandi si a obtine mantuirea aici in lume , au facut-o.
Dar acest lucru nu ne poate sta in cale , important este sa realizam ce ni se cere in conditia umana in care ne aflam si sa stim ca orice incercare de ameliorare este bine primita. Ascultata si rasplatita prin marea mila si indurare a Domnului.
Asa sa ne ajute Dumnezeu, dupa cum ne pocaim pentru cele rele facute si ne aducem aminte de El si de poruncile Lui mereu dupa aceea. Amin
Cristina David