„Noi care pre Heruvimi, cu taina inchipuim si facatoarei de viata Treimi, intreit sfanta cantare aducem. Toata grija cea lumeasca acum sa o lepadam !” Imn introdus in aceasta varianta in cadrul Sfintei Liturghii la cererea imparatului Iustinian I in sec. VI.

Parintele Arhimandrit Teofil Roman – exarhul manastirilor din Arhiepiscopia Clujului si eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Cluj, la una din predicile sale despre grijile vietii (fragment)

“Aşadar, toate încercările noastre de a rezolva problemele bazându-ne pe propria noastră putere şi înțelepciune înseamnă grijă lumească. Faptul că omul nu încearcă să-şi pună încrederea în Dumnezeu şi poate, chiar dacă şi-o pune – că de multe ori Îl rugăm pe Dumnezeu în nevoile noastre de zi cu zi – dar o facem nu în perspectiva mântuirii şi a vieţii veşnice, ci o facem doar din dorinţa de a ne asigura un confort aici, pe pământ, un rai pământesc. Şi atunci bineînțeles că noi ne rugăm lui Dumnezeu, dar nici nu cred că este nevoie să facem aceasta, pentru că El oricum poartă de grijă de toate cele necesare. Nu? Zice că pe cei drepţi îi iubeşte, dar şi pe cei păcătoşi îi miluieşte şi răsare soarele şi peste unii, și peste alţii. Dumnezeu oricum poartă de grijă de zidirea Sa, de făptura Sa, cum am auzit că poartă de grijă şi de păsările cerului, şi de crinii câmpului. Nu-i nevoie pentru aceasta să ne rugăm stăruitor. Dar e nevoie de multă rugăciune pentru a ne vindeca mintea şi inima noastră de egoism, de încrederea în sine. Aceasta este marea tragedie a omului, marea lui cădere: faptul că el şi-a luat viaţa pe cont propriu şi s-a înstrăinat pe sine de Dumnezeu. Nu-şi mai vede adevărata lui împlinire în comuniunea cu Dumnezeu.”

O scurta nota :
Ne gandim noi la chinurile si moartea acceptate de Domnul nostru Iisus Hristos pe Cruce , pentru mantuirea noastra? Si daca facem acest lucru cat de des il facem? Constientizam cu adevarat ce s-a petrecut acolo, pe Sfanta Cruce care a devenit arma de neinvins a crestinilor impotriva vicleniilor vrajmasului ? Daca am vizualiza acest sacrificiu Sfant si ne-am uita la chipul Domnului care ne vede in tot ceea ce suntem , adica in ce gandim, spunem si facem , constiinta noastra ne-ar lamuri si ne-ar determina ca sa ne schimbam atitudinea si comportamentul. Spre binele nostru si mantuirea sufletelor noastre.articol postat de Cristina David