Gandindu-ne la ce s-a petrecut cu mult timp in urma, atunci cand Iisus din Nazaret a fost „gasit” vinovat de blasfemie de catre marii ierarhi ai timpului , nu putem sa nu ne intristam si sa nu simtim doliu in sufletele noastre. Venise vremea, este foarte adevarat. Ca Fiul Omului sa fie dat pe mana mai marilor vremii pentru implinirea vrerii Lui Dumnezeu.
Nu putem sa ne exprimam inca bucuria inaltatoare pe care o vom simti-o in Duminica Invierii . Victoria Vietii asupra mortii se va petrece in momentul Invierii, nu inainte.
Astazi ne simtim coplesiti de suferintele indurate de Iisus in noaptea tradarii si ceasurile care au urmat. Este de dorit sa ne punem in locul Lui macar cu gandul, caci altfel nu am fi capabili sa induram ceea ce a suferit El. Iarta-ne, Doamne , nu ne parasi !
Am ajuns ca sa inteleg din propriile trairi ca Dumnezeu nu ne paraseste niciodata , ci noi suntem aceia care prin faptele noastre ne indepartam de El. Atunci cand credinta noastra slabeste dintr-un motiv sau altul si frica ne copleseste cum i s-a intamplat lui Petru cand a avut curajul sa paseasca pe valuri , increzandu-se in puterile sale ca sa constate aproape imediat ca fara de ajutorul Domnului si Dumnezeului nostru nu putea..caci frica i-a stat in cale. Intareste-ne Doamne, ne lumineaza mintea sa vedem si sa intelegem slabiciunile noastre , sa ne smerim si sa primim ajutorul care numai de la Tine vine.
Cristina David
Prima parte a primului cuvânt rostit de Domnul Isus pe cruce este: „Tată, iartă-i…!” Când Domnul Isus S-a rugat: „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!”, El n-a rostit o rugăciune care să asigure mântuire tuturor celor ce se aflau atunci la cruce. Dar, mulţi dintre cei care au fost prezenţi acolo, mai târziu aveau să fie iertaţi şi mântuiţi, după cum am citit în Fapte 2 şi 4. Deci, această rugăciune s-a aplicat pentru ei.
Pe Cruce aflandu-Se prin voia Sa , Domnul Iisus Hristos S-a rugat pentru noi : „Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac.” Pentru ca asa ca si aceia care L-au condamnat la rastignire fara vreo vina, si noi cei de acum suntem la fel de surzi la invataturile Lui , nesocotind iubirea Lui si poruncile de vietuire care sa conduca la infratire si buna invoire intre oameni. Testamentul Lui lasat ucenicilor Sai la vremea despartirii , a fost incalcat de atatea ori incat nu ne putem astepta decat la o alta minune care sa ne aduca impacarea cu Dumnezeu.
Iisus Hristos nu ne-a parasit insa ,dupa cum a promis, si fiecarui om care are credinta deplina in El si in puterea Lui de mantuire ii acorda iertare prin marea Lui mila.
Inmormantarea Domnului s-a facut de catre Iosif si Nicodim, spre asfintitul soarelui. Femeile nu participau la acest act funerar, rezervat numai barbatilor. Ele stateau deoparte, privind totul in tacere. Mormantul era sapat piezis in stanca si consta dintr-o cripta precedata de un mic vestibul, care se inchidea cu o piatra verticala greu de urnit. Era un mormant nou, in care nu fusese asezat nimeni pana atunci. Acolo au asezat deci Trupul Domnului si, dupa ce au pravalit piatra la usa lui, Iosif, Nicodim si sfintele femei, s-au inapoiat in oras, ca sa respecte odihna Sabatului si a Pastelui iudaic. Era ultimul Sabat si ultimul Paste praznuit de Ucenicii Domnului dupa Legea Veche. Asa se incheie, dupa Sfintele Evanghelii, Patimile Mantuitorului.
In doua zile vom sarbatori cu mare bucurie Sfanta Inviere a Domnului Iisus Hristos care a invins moartea pentru toti cei care credem in El ! AMIN
postare de Cristina David