„Prietene, dacă ne uităm spre aceeași stea, vom fi veșnic impreuna !”
Astfel isi incepe ieromonahul Hrisostom Filipescu un minunat studiu, l-as numi , al iubirii intre oameni, adevarata Oda a Bucuriei Infratirii precum o auzim cantata in spendida lucrare bethoveniana. Ce poate fi mai benefic pentru sufletul nostru decat sentimentul acceptarii celorlalti ca si pe noi insine…al intelegerii si comuniunii in gandire , sentimente …si fapte. Acest fel de a privi si a faptui lucrurile in viata de aici implineste omul. Il infrumuseteaza si il lumineaza totodata in interior, il ridica de la pamant inaltandu-l sufleteste spre cer.
„Bucuria omului e Omul. Oamenii se caută unul pe celălalt pentru a comunica, pentru a-și deschide sufletele, pentru a suspina și a se bucura împreună, pentru a fi în comuniune. Într-o relație de prietenie fiecare primeşte sau dăruieşte câte ceva, uneori mult, alteori puțin. Fiecare om este unic şi frumos. Prietenii nu întreabă, ci aşteaptă şi cred în acea lumină din noi. Şi primesc răspunsul, căci înţelegerea vine de la sine. Învaţă, iartă şi acceptă omenescul, onestitatea, naturaleţea celuilalt. Inima deschisă dăinuie. Prietenia iubeşte fără condiţii, vorbeşte fără intenţii, dăruieşte fără motive şi ţine la cineva fără explicaţii.„
Fiecare dintre noi este o creatie unica menita a face anumite lucruri – unice – prin talantii daruiti de Dumnezeu la venirea in lume. Daca noi implinim menirea sau nu, este o alta poveste. Unora li se pare greu, altora usor ca sa foloseasca toate darurile primite…si astfel apare diferenta intre oameni , impliniti sau lipsiti de implinire, fericiti sau nefericiti , ori nemultumiti , aceasta diferentiere derivand din propria vointa, mai slaba sau mai puternica….Creatorul a daruit , noi trebuie sa-L rasplatim prin ceea ce facem cu darul primit. Acela care Il recunoaste pe Dumnezeu in sufletul sau, Il si iubeste. Si comunica cu El ca si cu un Tata, cerand ajutorul Lui pentru ca isi recunoaste slabiciunile , lipsa perfectiunii dumnezeiesti. La chemarea noastra si la pocainta noastra pentru cele rele faptuite, Domnul raspunde cu Iubire si milostivire iar Duhul Lui Sfant ne intareste , ne calauzeste si ne pazeste de tot raul.
„Mă împărtăşesc mereu din oameni în care se oglindeşte chipul Chipului. Și mă minunez de Omul frumos! E drept, cinci degete avem la o mână şi nu seamănă între ele, darămite oamenii aparent străini. Deosebiri în educaţie, medii şi trăiri. Nici fraţii nu seamănă în totalitate. Adeseori sunt caractere complet diferite. Carevasăzică oricine își poate da cu părerea, dar nu oricare părere e bună pentru mine. Pentru alţii poate că da (…) Pe spinarea sufletului se cară mereu crucea vieții. În această viață inima noastră cântă diferite armonii – încordate sau line, vii sau adormite, întunecoase sau luminoase, pline de valoare și sens ori goale și reci. Glorie sau abis. Întotdeauna în spatele oamenilor mari, sunt alți oameni mari.”
Dumnezeu nu ne-a creat sa fim singuri , El ne-a sadit in suflet nevoia de comuniune , de intelegere si intrajutorare. „Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti” (Matei 22, 39) suna porunca Mantuitorului nostru , si de Il cunoastem si Il iubim o vom respecta iar aceasta ascultare ne aduce mantuirea nu doar a noastra ci si pe cea a semenului nostru.
„Ne este sete să fim ascultați, ne este sete să fim iubiţi. Prietenia, dragostea nu îmbătrânesc. Ele înseamnă credință, sprijin, înțelegere, mângâiere. Prietenii sunt curcubeul de după ploaie. Inimile vibrează la unison. Prietenia nu se sfârşeşte când nu mai ai ce să împarţi, ci abia atunci începe. A dărui din tine este cea mai bună formă de comunicare.”
Da, asa intelegem, aceia care Il iubim pe El , Dumnezeu ne-a creat sa convietuim in armonie si buna intelegere, nicidecum sa ne ranim unii pe altii sau sa ne uram…Ingerul Luminii , insusi, a cazut de la cea mai mare inaltime fiind orbit de mandrie….oamenii cad mult mai lesne . Fiul Lui Dumnezeu S-a facut om ca sa ne faca sa intelegem ce inseamna neascultarea fata de Tatal nostru Care ne doreste binele si doreste in marea Lui Iubire de oameni sa ne scoata de sub pedeapsa neascultarii. Ce doreste El de la noi? respectarea acelor porunci care ne-au fost aratate atat de clar de catre Domnul Iisus : Iubirea de Dumnezeu si Iubirea aproapelui, aceasta Iubire fiind firul calauzitor spre inima Tatalui si spre salvarea sufletului de la o moarte vesnica intr-un intuneric in care nu vom mai vedea Lumina niciodata.
„”Există o singură artă creștină, care nu-i nici gotică, nici romantică, nici barocă, e arta de a purta crucea. Prietene, dacă ne uităm spre aceeași stea, vom fi veșnic împreună!…
ieromonah Hrisostom Filipescu
articol – Cristina David
Apreciază:
Apreciază Încarc...
Similare
Despre "DUMNEZEU este IUBIRE" Blog Crestin Ortodox-- Cristina David
Ma numar printre cei care Il considera pe Dumnezeu Tatal Ceresc si Creatorul tuturor celor vazute si nevazute. Sufletul nostru este o particica din El iar stradania de o viata trebuie sa fie aceea de a nu Il pierde , de a-L avea mereu langa noi.
El este Calea , Adevarul si Viata , dar este si Iubire in sensul cel mai inalt , mai inaltator in nemarginirea ei .
Fara Dumnezeu orizontul cunoasterii noastre ar ramane foarte limitat iar sufletul nostru s-ar "pipernici" de tot , ca sa folosesc un cuvant intrebuintat in scrierile sale de Sfantul Ardealului , Parintele Arsenie Boca . Acestea le-am aflat de-a lungul vietii mele in timp ce in repetate randuri m-am simtit ridicata cu multa blandete dupa o cadere in valurile ei gata sa ma inec , ajutata apoi sa imi revin ca sa constat o data in plus, neindoielnica Prezenta Divina prin care nimic nu este imposibil a fi atins de cel care crede in El , daca Domnul Voieste stiind ca este spre Binele lui si nu spre pierzania sufletului.
In mintea si intentia mea paginile care vor forma acest mijloc de comunicare usor si lesne de accesat vor incerca sa prezinte cititorilor sfaturi de mare folos duhovnicesc desprinse din scrierile sau spusele marilor sfinti parinti si daruitilor duhovnici ai lumii crestin ortodoxe.
Dumnezeu este Iubire 