Urmatoarea pilda ne indeamna la meditare serioasa asupra celor ce gandim si spunem, cum ne comportam in calitatea noastra de urmasi ai Lui Hristos. Pentru a-L urma cu adevarat, caci El ne-a chemat si continua sa ne cheme, autoanaliza sufletului este obligatorie, numai astfel ne vedem pe noi ca intr-o oglinda, nu precum ne inchipuim ca suntem. Starea de mândrie ce ne stăpâneşte mereu, ambitiile care ne insotesc la fiecare pas in tot ce facem , iubirea de a conduce si nevoia de a fi laudati, spre a iesi in fata celorlalti cu orice pret. Aceste trasaturi alcatuiesc majoritatea covarsitoare a comportamentului real al multora. Cat oare, din activitatea zilnica a fiecaruia va demonstra dragoste curata de Dumnezeu, gandire smerita si iubire de aproapele ?
Recunoscand adevarul din viata noastra si nu inchipuirea zamislita din dorinta de afirmare si de automultumire , sa incepem a ne ruga Domnului sa ne curete de toate aceste intinaciuni care ne pateaza sufletul si ne opresc din calea spre mantuire , sa ne lase doar trasaturile si pornirile curate , care ne vor readuce pe aceasta cale si ne vor apropia de Dumnezeu .Slava Tie, Doamne, slava Tie! Nu precum eu vreau ci dupa cum Tu voiesti ! Amin
„Analiza râvnei predicatorului „
Era odată un om, care pentru ca nu-i erau recunoscute calităţile de către „cei mari”, s-a supărat întratât, încăt a început a spune că toţi cei care nu-l înţeleg, au o problemă. Fiind un bun orator şi-a pus în gând să devină un „veritabil apostol” şi de aceea „s-a schimbat la grai, gesturi, mers, haina”. Si-a lăsat barbă, alegând pentru predicile sale subiecte biblice interesante. Astfel numărul celor care-l ascultau creştea zilnic şi de aceea într-o seara, epuizat „de greaua muncă apostolică”, predicatorul nostru a căzut într-o stare de somnolenţă. Mişcându-se între luciditate şi visare, a avut următoarea stranie viziune. I se părea că uşa a fost deschisă fără zgomot şi o persoană necunoscută şi impunătoare având în mâini ” multe aparate chimice, balanţe şi instrumente”, s-a apropiat de el. Apoi în liniştea camerei a răsunat întrebarea: – „Eşti robul lui Dumnzeu?” – „Da” – răspunse acesta. – „Ai zelul necesar pentru această misiune?” – întrebă din nou necunoscutul. Şi deodată şi-a simţit inima scăldată în plăcerea „râvnei sale”, dar, a descoperit cu uimire că acesta a luat „forma materiala”. O scoase din sân dăruind-o străinului care „o puse pe cântar şi o cîntări cu mare bagare de seamă, zicând: o sută de kilograme râvnă” Apoi paralizându-i entuziasmul, printr-o privire ce afirma că nu era terminată investigaţia, a sfărâmat obiectul punându-l într-o cratiţă pe foc. După ce s-a topit a lăsat-o să se răcească şi „toată masa se slei în straturi”. Sub loviturile ciocanului acestea s-au despărţit unele de altele şi au fost cântările cu atenţie, rând pe rând, iar rezultatul a fost notat pe o foaie de hîrtie. Iată-l: „Analiza râvnei predicatorului ” x ” ( putem fi oricare dintre noi ), care candidează la răsplata mărturisirilor lui Dumnezeu. Greutatea totală 100 kg. După analiză s-au aflat: făţărnicie – 10 părţi, trufie – 23 părţi, sete după laudă – 19 părţi, mândrie de nume – 11 părti, mândrie de talent – 14 părţi, iubire de putere – 12 părţi, iubire de Dumnezeu – 4 părţi, iubire de oameni – 4 părţi, râvnă curata – 3 părţi. Total 100 kg. Omul nostru este uluit! Dorinţa de a sluji lui Dumnezeu era amestecată cu atâta murdarie?” repetă socoteala care se dovedea exectă, şi simţi cum notiţa pe care o strângea în mână se preschimbă înrt-o oglindă în care văzu clar imaginea inimii sale. A înţeles astfel că frica de iad nu înlătură minciuna şi defectele sufletului, iar smerenia şi modestia formează atitudinea corectă apropierii de Dumnezeu.
„Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie. Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău. Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi sa nu osandesc pe fratele meu , că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin”. (Rugăciunea Sf. Efrem Sirul)
Sfatul zilei: Încearcă să-ţi analizezi fără părtinire sufletul. Nici minciuna, nici spaima nu te vor ajuta să ajungi la cunoaştere de sine, cu atât mai puţin revolta!
sursa : Ioan-Tiberiu Visan -fragment din cartea ” Sub privirile Sfinţilor zilei ”
NOTA AutoBiografie Visan Tiberiu-Ioan
Nascut in Turda, jud. Cluj. Liceul Teoretic in Campia Turzii. Licentiat in teologie la sectia Teologie fundamentala si istoria religiilor, promotia 1976, Sibiu.
Pseudonimul Glad Elian a fost fost ales in l980 pe cand eram ghid-muzeograf la Biserica monument istoric Voronet,jud.Suceava. In l987 am debutat cu acest pseudonim, intr-un volum comun (Alpha ’87, al editurii Dacia, cu cateva poeme grupate sub titlul: Estuarele Noptii.
Dupa revolutie am publicat in 1995, la editura Carminis, Pitesti, volumul de poezie: Zodia terna. Toate poemele scrise erau doar incercari lirice din timpul dictaturii. Am folosit acelasi pseudonim. Sub numele meu adevarat, in anul 2000 am publicat la editura Olimp, Bucuresti, volumul de eseuri intitulat Treptele Nedumeririi. In 2005 am publicat la editura Anastasia cartea: Sub privirile Sfintilor Zilei – Un calendar Ortodox comentat.
In 2007 a aparut la editura Rentrop&Straton cartea: Libertate si Credinta.
pe site-ul http://www.crestinul.ro/marturiaunuilucratorcrestin.htm am gasit, in aceeasi zi de cautari , o pilda cu multe asemanari in ceea ce priveste invatatura desprinsa.
Mărturia unui lucrător creştin
Postare si comentarii – Cristina David
Dumnezeu este Iubire 