Zilele trecute am gasit intre articolele salvate de mine pentru recitire , acest text al carui autor este Ieromonahul Hrisostom Filipescu , staret al Schtului Tibucani din zona Neamtului. Acest tanar monah are un mod cu totul aparte de a-si exprima gandurile si emotiile, trairile , de a le comunica celor care sunt iubitori de cuvinte intelepte si doritori sa-si insuseasca aceste sfaturi spre binele lor si apropierea tot mai mare de Dumnezeu.
Bucuria primăvăratecă a inimii
E primăvară. Soarele jucăuş începe să îşi facă tot mai mult curaj. Verdele crud şi timid colorează pământul. Copacii înmuguresc. Florile ne înmiresmează simţurile. Ghiocei, toporași, narcise, lăcrămioare, lalele. Totul se trezeşte la viaţă. Veselie, forţă, vioiciune. Simfonie de culori. Prospeţime, bucurie, răbdare.
Odată cu primăvara înflorim şi noi sufleteşte. Noi provocări, noi dorințe, noi aşteptări. Trecuţi prin viroze sau astenii, ori nu, cu toţii zâmbim la căldura oferită de anotimpul învierii. Suntem chemaţi să fim mai buni, mai frumoşi, mai iertători, mai iubitori. Primăvara nu lasă loc de regrete, eşecuri, resentimente, pierderi, dezamăgiri. E timp doar pentru înflorit. Inima există pentru iubire şi nu pentru orgolii, răutăţi şi lucruri mici. Să preţuim pe cei ce ne-au fost alături în iarna vieţii şi au rămas mereu aproape înfrumuseţându-ne viaţa.
Căutăm noi începuturi, fabricate din momente mici, încântătoare. Să îndrăznim să zâmbim, să fim fericiţi şi mulţumiţi. Să ne îndreptăm privirea nu în jos cu deznădejde, nu în sus cu mândrie, nu la stânga sau la dreapta pentru comparaţii şi frustrări, ci spre Lumină, spre Hristos. Florile îşi desfac petalele spre lumină. Priveşte cerul! Reverie!
Eşti un boboc de floare ce se deschide primăvăratic: o îmbrăţişare caldă, un zâmbet viu, o privire blândă, un compliment sincer. A fi bogat nu înseamnă cât de mult ai, ci cât de mult dăruiești.
Nu încetați să visați! Speranța e îngerul care zboară mereu în preajma voastră. Deschideţi ochii sufletului, iertaţi precum copiii şi iubiţi fără condiţionări. Lăsaţi primăvara să vă cuprindă şi surprindă!
Hrisostom Filipescu
Da, a ierta este un apanaj al crestinului care intelege ce inseamna acest act minunat si mantuitor pentru suflet. Cat iertam noi aici in viata pamanteasca ni se va ierta noua de catre Dumnezeu . „Si ne iarta noua gresalele noastre precum si noi iertam gresitilor nostri „
Fiind in perioada Postului Mare , am o rugaminte pentru toti care vor sa isi indrepte cele rele si sa puna un nou inceput in viata lor duhovniceasca : Iertati cat de des si dupa cum ocazia se iveste, calcati peste mandria cea necrestineasca cu mult curaj, iubiti pe cei din jurul vostru si nu va ganditi la voi in primul rand , ci la ceilalti. Este sansa voastra de a schimba ceva in mersul lucrurilor si de a dobandi acea pace despre care ne vorbeste Domnul nostru Iisus Hristos . El sa va ajute si sa ne ajute in toate nevointele noastre !
https://hrisostomfilipescu.wordpress.com/2014/03/
postare si comentarii – Cristina David
Dumnezeu este Iubire 
„de a-L avea mereu ‘langa’ noi. ”
De reflectat, ce motivatie interioara, genereaza aceasta „separare” ? Exista asadar „doi”, nu „Unul”? Iisus spunea: „Eu si Tatal suntem una, cine M-a cunoscut pe Mine, l-a cunoscut si pe El”….
ApreciazăApreciază