Nu este îndeajuns ca săptămânile din post să treacă; se cuvine ca fiecare să-şi cerceteze conştiinţa şi să vadă ce a făcut bine în săptămâna prezentă şi în cea precedentă; astfel, el va putea să aprecieze cât de mult a sporit duhovniceşte, şi va putea recunoaşte patimile din care s-a îndreptat. Doar aceste reguli de vieţuire şi grija de mântuire pot face ca postul şi înfrânarea să ne fie cu folos.

Să fim mereu cu luare-aminte la mântuirea noastră şi să nu lăsăm să ne treacă zilele într-o trândăvie nelucrătoare. Să ne îngrijim mai puţin de faptul că am trecut de jumătatea postului, ci mai ales să ştim dacă am sporit în virtute şi ne-am îndreptat din vreo greşeală. Şi, într-adevăr, chiar dacă ne hrănim zilnic din cuvântul lui Dumnezeu, rămânem la fel, neschimbaţi şi fără să sporim în virtute şi fără să ne smulgem din inimă nici o sămânţă a păcatului, postul ne va aduce mai multă pagubă decât folos duhovnicesc; fiindcă acela care nu face să rodească atâta ajutor duhovnicesc va fi pedepsit cu asprime.

Vă îndemn, aşadar, să folosiţi cu folos ce vă mai rămâne din vremea postului şi pentru aceasta se cuvine ca în fiecare săptămână, în fiecare zi, să ne retragem înlăuntrul nostru, să ne curăţim sufletul de tot păcatul şi să ne sârguim să facem fapta bună. Acesta este şi îndemnul Psalmistului, care zice: «Fereşte-te de rău şi fă binele» (Psalmul 36,27); şi aceasta este esenţa postului cel adevărat. Astfel, cel violent şi mânios să-şi tempereze mânia cu ajutorul gândurilor evlavioase şi să devină blând şi răbdător; tot aşa, cel necumpătat şi leneş se cuvine să devină cumpătat şi harnic; iar cel iubitor de plăcere şi de frumuseţea cea trecătoare trebuie să îndepărteze din inima lui orice urmă de dorinţă trupească, […] să fugă de neînfrânare şi să practice fecioria.

Sfantul Ioan Gura de Aur

sursa : crestinortodox.ro

Cristina David