Oraşul copilăriei lui Iisus, oraşul speranţei, al marilor taine ale mântuirii noastre

Nazareth a fost prima oprire „de suflet” pe care am facut-o cand ne-am aflat in Tara Sfanta, un loc de mare insemnatate pentru noi crestinii, intrucat in acest oras a locuit Maica Domnului cu parintii ei , Sfanta Ana si Sfantul Ioachim .
Era seara deja si destul de tarziu cand am ajuns noi iar biserica era inchisa…ni s-a spus de catre arabul care era de garda ca nu mai era posibil sa intram la ora aceea si tare ne-am intristat….insa Dumnezeu a tinut cu noi si pe cand eram pe punctul de a ne intoarce la autocar am avut parte de o mica minune : un alt paznic arab a sosit pe neasteptate sa ne instiinteze ca se deschide biserica!!! Nu pot sa exprim in cuvinte bucuria care ne-a cuprins si de indata ne-am indreptat prin curtea bisericii spre sfantul locas care ne astepta acum cu poarta larg deschisa.
Biserica Sf Arhanghel Gavriil este ridicata chiar deasupra izvorului care alimenteaza cu apa fantana la care venea de obicei Fecioara Maria sa scoata apa si care se afla in apropierea casei ei. Aici a fost intampinata ea intr-o zi de Sfantul Arhanghel Gavriil si a primit instiintarea data plina de bucurie si de lumina : taina mai presus de taina a Bunei Vestiri, vestea ca va naste pe Mantuitorul.

Am aflat ca in vechime, pe locul fântânii s-a construit o capelă, care, în anul 614, a fost distrusă de perşi, dar a fost reconstruită apoi in cateva randuri. Catapeteasma actualei biserici, ridicată în formă de cruce, la 1781, pe locul unei biserici din secolul al XII-lea, este realizată din lemn de stejar adus din Balcani. Am admirat frumusetea si finetea lucraturii, sculptura minunata in lemn.

Am ramas placut surprinsi sa vedem ca unele din icoanele zugravite pe peretii acestei minunate biserici infatiseaza chipuri de sfinti din tara noastra la care noi romanii avem mare evlavie si ale caror sfinte moaste se afla in biserici din Moldova. Ma refer la Sfanta Cuvioasa Parascheva de la Iasi si Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava. Nu mica a fost surpriza sa aflam ca sa picteze interiorul bisericii au venit aici tocmai din Bucovina noastra si au ramas pana au terminat lucrul, in 1978. Erau trei frati zugravi de icoane : Mihail Gavriil si Nicolae Morosanu _despre care am citit ca a devenit, a caror iscusinta ca iconari ne-a incantat tuturora privirea si ne-a mangaiat sufletul.

A doua zi la lumina zilei din balconul hotelului unde am fost gazduiti peste noapte, am putut vedea frumoasa panorama a orasului Nazareth, al carui pitoresc doar il intrezarisem vag in seara sosirii noastre.

Mi-ar fi placut sa fi putut colinda prin oras, la pas, sa am ragazul sa privesc stradutele lui inguste care urca din Nazarethul de Jos inspre Nazarethul de Sus unde multi turisti doresc sa ajunga spre a admira peisajul minunat ce perspectiva il ofera. Nu mai era timp caci am pornit-o dis de dimineata dupa micul dejun, cu autocarul, catre alte locuri sfinte care ne asteptau in drumul nostru binecuvantat de pelerini in Tara Sfanta.

Cristina David