Rareori, sa recunoastem, ne gandim la cei care din motive binecuvantate s-au retras din lume in locuri sfintite prin secole de rugaciune neintrerupta si o viata inchinata Mantuitorului, mai aproape de Dumnezeu si de natura. Dintotdeauna am simtit un profund respect pentru oamenii care au ales calea lepadarii de cele lumesti fara sa mai priveasca inapoi la viata obisnuita. Cred cu convingere ca cei care au putut sa se rupa dintre ai lor parasind tot ce le-a fost comod, familiar, la indemana si poate chiar placut pana la un anumit punct in timp, au simtit printr-un filon ascuns al sufletului lor legatura cu cele dumnezeiesti si au ales ca sa faca acest lucru; o chemare harica, altfel nu imi pot explica…

Din vremuri stravechi al caror inceput nu avem cum a-l cunoaste, sihastrii au indragit locurile ascunse din muntii tarii noastre, ferite de ochii lumii. Putini oameni se aventurau sa ajunga pana la culmile inalte si impadurite cu acces extrem de anevoios, chiar imposibil pe alocuri.

Ajungand in preajma Ceahlaului, nu m-am incumetat sa-l urc cu toate ca in tinerete am facut ascensiuni pe multe varfuri inalte ale muntilor nostri . M-am multumit asadar si m-am bucurat sa vizitez schitul Durau, un loc frumos din cale afara si plin de liniste. Denumirile locurilor din zona demonstreaza prezența sihaștrilor și călugărilor din timpuri imemoriale .

Nume precum „Piciorul Sihastrului”, „Groapa Sihaștrilor”, „La Chilii”, „Chilia lui Iosaf”, „Poiana Maicilor”, „Panaghia” (din greceşte, „Cea întru tot Sfântă” ‒ în cinstea Maicii Domnului), „Paraul Calugarului”, „Piciorul Serafimei”, „Obcina Chiliei”, „Peștera lui Gherman”, „Piatra Altarului” si altele cu o sonoritate specifica vietii de sihastru.

Este greu de știut când au venit primii sihaștri pe aceste locuri și care a fost originea lor. Foarte posibil ca unii dintre ei au fost călugări din prejma locului întorși de la Muntele Athos sau calugari din marile manastiri ale Moldovei.

Am gasit un material video foarte bun si placut de urmarit pentru aceia dintre cititori care sunt doritori sa afle aspecte mai putin cunoscute in legatura cu vietile oamenilor indumnezeiti care isi duc traiul lor auster prin codrii desi ai Tinutului Neamtului netinand cont de intemperii si oprelisti, cu gand doar de rugaciune.

Cristina David