Sfantul Spiridon este cinstit de Biserica Ortodoxa in ziua de 12 decembrie. El este sfantul care pleaca din cand in cand din racla, pentru a-i ajuta pe oamenii care il cheama in rugaciune, cu credinta si cu dragoste si cu evlavie. Alergand prin lume sa faca bine tuturor celor care au nevoie de ajutorul sau, sfantul cel milostiv isi toceste periodic incaltamintea (papuci din matase). Pentru minunatele „plecari” din racla ale Sfantului Spiridon, parintii slujitori la catedrala din Corfu ii schimba anual vesmintele si incaltamintea tocita. Innoirea vestmintelor sfantului are loc in ziua de 12 decembrie, cand Biserica Ortodoxa il praznuieste cu mare bucurie. Cu binecuvantarea episcopului grec din Pafos, aceste daruri duhovnicesti (hainele si incaltamintea) sunt daruite parohiilor si manastirilor ortodoxe din intreaga lume.

Datorita minunilor savarsite in intreaga lume, Sfantul Spiridon a fost numit „sfantul calator”. Potrivit unor evlaviosi parinti ai locului, pentru perioade scurte de timp, cinstitele Moaste ale sfantului nu mai sunt prezente in racla din catedrala, iar atunci cand acestea revin, in chip minunat, ele sunt calde si prafuite; la randul lor, incaltarile noi ale sfantului apar tocite, pastrand pe ele pamant si fire de iarba.

Astfel, precum se cunoaste indeobste, Sfantul Ierarh Spiridon al Trimitundei ale carui Sfinte Moaste se pastreaza in catedrala cea mare din insula Corfu, Grecia, este un mare facator de minuni.

In capitala tarii noastre, la Catedrala Sfantul Spiridon Nou, ce are rolul de paraclis patriarhal, se pastreaza intr-o frumoasa racla o particica din moastele Sfantului Spiridon.

Asemenea, in biserica micuta „Sfantul Spiridon Vechi” tot in Bucuresti, se pastreaza cu mare cinste in dreapta intrarii, o inecunoscuta icoana a Sfantului Spiridon, considerata „facatoare de minuni” datorita multimii minunilor petrecute in viata celor care s-au inchinat sfantului cu evlavie si credinta puternica.

Este indeosebi impresionanta o minunata intamplare din viata sfantului ierarh Spiridon petrecuta in cadrul sedintelor Sinodului Ecumenic de la Niceea, convocat de Sfantul Imparat Constantin cel Mare impotriva ereziei lui Arie, in anul 325, cand sfantul din Trimitunda se va arata inaintea tuturor ca un strasnic aparator al dreptei credinte si facator de minuni. cu multa simplitate dar inspirat de Dumnezeu, el a raspuns ereticilor lui Arie care luptau impotriva Sfintei Treimi. In fata tuturor, fantul ia in mana o caramida, face deasupra ei semnul Crucii si se roaga, zicand: „In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.” Apoi, strangandu-o in mana, caramida se descompune in cele trei parti din care fusese compusa: focul se inalta in sus, pamantul ii ramane in palma, iar apa curge pe podea. Asa a aratat sfantul cum trei lucruri pot exista simultan intr-unul: precum intr-o caramida se afla simultan si foc si apa si pamant, tot asa, Tatal, Fiul si Duhul Sfant sunt Trei si Unul in acelasi timp. (Sfantul Simeon Metafrastul -sec X – „Sfantul Spiridon”)

Sarbatoare luminata, praznic cu totul sfintit ne sta inainte; veniti, credinciosilor, sa ne bucuram de el! Ca pe toti ne cheama la el ospatatorul duhovnicesc, Spiridon; a lui este masa dumnezeiasca, minunile cele stralucite si faptele cele nemuritoare. Sa urmam blandetii lui, nerautatii, bunatatii, iubirii de oameni si marii lui intelepciuni, cu care printre arhierei a stralucit ca o lumina” (Stihovna 1, Vecernia Mare)

postare – Cristina David

sursa : crestinortodox.ro