Viata ne este data sa o traim cu folos, nu sa o irosim iar in aceasta viata ni se intampla tot felul de experiente , pe unele le numim bune iar altele gandim ca nu au fost asa de bune, chiar rele, pentru ca nu au fost pe placul nostru, in avantajul sau spre binele nostru. Stand si analizand lucrurile mai in adancul lor ne dam pana la urma seama ca din toate trairile noastre ne alegem cu ceva, adica invatam un anumit lucru. Stim ca din greseli invatam sa nu le mai repetam (asa ar fi inteligent sa fie!), iar din trairile frumoase ramanem cu sentimente de bucurie si de bine in general. Bucuria este si ea o forma de iubire. Oricand ne-am bucura sa mai experimentam lucruri deosebite care aduc lumina in viata noastra.

Fiecare dintre noi avem nevoie de ceilalti, nu ne suntem suficienti noua insine. Ne bazam unii pe ceilalti, depinem de anumite persoane in anumite momente ale vietii noastre iar altii de asemenea, depind de noi. Este minunat atunci cand poti aduce ceva pozitiv in viata cuiva, cand ii poti lumina sufletul si bucura inima. Sufletele primitoare si rugatoare pot contribui la aceste binefaceri, la fapte de ajutorare. Nu ne mai simtim izolati si singuri stiind ca avem printre noi astfel de ingeri cu chip de om.

In schimb sufletele pline de de sine, suficiente in ele insele se pot numi suflete bolnave caci strica armonia existentei si o intuneca.

Pentru a ne duce existeta la superlativ asa cum ne vrea Dumnezeu, noi oamenii avem trebuinta de ganduri bune si cuvinte frumoase, de fapte incurajatoare, intr-un cuvant avem mare nevoie de caldura sufleteasca a aproapelui si de lumina izvorata din el, dar pentru a avea parte de aceste binefaceri trebuie sa cunoastem si sa urmam indeaproape invatatura Mantuitorului nostru, Lumina lumii.

Cristina David