
Nu doresc sa fac dintr-un subiect ale carui argumente si contra argumente sunt practic interminabile. Nu mai vorbesc de inflacararea ce ar fi starnita daca se prelungeste discutia. Am citit un articol care mi-a atras atentia prin titlul lui : „Oamenii cu un IQ ridicat nu cred in Dumnezeu. se afirma intre altele in cadrul articolului : „Oamenii considerati a fi mai inteligenti decat media sunt mai inclinati catre ateism, afirma rezultatele unui studiu recent. In ultimul secol s-a observat o scadere a credintei religioase, in acelasi timp in care a crescut nivelul inteligentei medii. Cele doua ar avea legatura directa una cu cealalta, cred cercetatorii.”
Ma abtin sa comentez aceasta parere afirmata cu toata taria dar evident lipsita de argumente care sa stea in picioare. In schimb las comentarii autorizate pentru ca se bazeaza pe fapte reale pentru care as avea nevoie de mult timp sa le caut acum si sa le reproduc. este vorba despre personalitati remarcabile din domeni ale stiintei, evident cu ub IQ la fel de remarcabil.
Iata cateva exemple care demonstreaza contrariul:
Robert Boyle (1627-1691). Boyle nu a considerat că există vreun conflict între ştiinţă şi credinţa sa creştină. A scris cărţi religioase, inclusiv o colecţie de meditaţii creştine pe care le-a descris ca simple observaţii din natură având drept scop ilustrarea adevărurilor creştine. A avut o credinţă puternică în Iisus Hristos ca Mântuitor şi Domn al său. A scris despre „patimile, moartea, învierea şi înălţarea lui Iisus Hristos şi toate celelalte minunate lucrări făcute de El în timpul şederii Sale pe pământ, pentru a întări convingerea oamenilor că El este atât Dumnezeu cât şi om”.

Isaac Newton L-a iubit pe Dumnezeu şi a crezut în Cuvântul lui Dumnezeu. A studiat Biblia şi a scris cărţi despre studiul său biblic. El a scris: „Am convingerea fundamentală că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, scris de oameni insuflaţi de Dumnezeu. Studiez zilnic Biblia.” Punctul său de vedere, ca om de ştiinţă, a fost afirmat clar atunci când a spus: „Ateismul nu are sens. Când mă uit la sistemul solar, văd pământul aflat la distanţa potrivită de soare pentru a primi cantitatea corespunzătoare de căldură şi lumină. Aşa ceva nu s-a produs din întâplare.” Investigând mişcarea planetelor, Newton a văzut mâna lui Dumnezeu la lucru. Iată ce a mărturisit el: „Aceste sistem extraordinar al soarelui, planetelor şi cometelor poate izvorî doar din sfatul şi stăpânirea unei Fiinţe inteligente… Această Fiinţă guvernează toate lucrurile… ca Domn al tuturor.”

Michael Faraday a fost un creştin care a trăit o viaţă impregnată de puterea lui Dumnezeu. A rămas un om smerit, în ciuda faptului că lua masa de prânz cu regina Victoria şi că la prelegerile sale asistau membri ai familiei regale. A fost prezbiter în biserica sa locală şi a predicat adesea Evanghelia. Când a fost întrebat de un reporter ce speculaţii face în legătură cu ceea ce urmează după moarte, el a răspuns: „Speculaţii?! Nici una. Am certitudini. Ştiu în cine am crezut. Şi sunt încredinţat că El are putere să păzească ce I-am încredinţat până în ziua aceea.”
Pentru Louis Pasteur, nu exista nici o contradicţie între ştiinţă şi creştinism. El a afirmat cu tărie că „ştiinţa îi apropie pe oameni de Dumnezeu”. Ca om de ştiinţă remarcabil, el a ajuns la concluzia că pretutindeni există dovezi ale unui „proiect divin” şi a refuzat insinuările haosului. A afirmat: „Cu cât studiez mai mult natura, cu atât sunt mai uimit de lucrarea Creatorului.”
Benjamin Kelvin : „Pretutindeni în jurul nostru se află dovezi copleşitoare ale unui proiect divin inteligent şi binevoitor… Concepţia ateistă mi se pare atât de lipsită de sens încât nici nu o pot exprima în cuvinte.” Nu a văzut nici un conflict între ştiinţă şi Biblie şi era convins că „în ce priveşte originea vieţii, ştiinţa… susţine în mod cert o putere creativă”.
Joule a fost un creştin a cărui credinţă era binecunoscută. El a simţit o armonie puternică între munca sa şi adevărul descoperit în Biblie. Mulţi colegi de-ai săi, oameni de ştiinţă, i-au împărtăşit punctele de vedere şi nu au îmbrăţişat darwinismul, care, la acea dată, făcea ravagii în Anglia.
Ma voi opri aici caci din cunostintele mele, lista oamenilor de stiinta, inclusiv din lumea medicala , care afirma credinta intr-un Creator al universului, o si demonstreaza cu trairi si argumente puternice, continua si este foarte lunga.
Aduc multumire celor de la care am putut sa preiau citatele redate aici, repet munca ar fi fost „time consuming” altfel.
Dumnezeu nu depinde de credinta sau necredinta oamenilor, El pur si simplu exista.
- Apocalipsa 1 (8): „Eu sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul, zice Domnul Dumnezeu, cel ce este, cel ce era și cel ce vine.”
- Apocalipsa 21 (6): „Apoi a zis: S’a isprăvit ! Eu sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul. Celui ce îi este sete, îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieții.”
- Apocalipsa 22 (13): „Eu sunt Alfa și Omega, Cel dintâi și Cel de pe urmă, Începutul și Sfârșitul.”
O saptamana cu mult bine va doresc!
Cristina David
Am acelasi IQ ca si cineva drag mie eu cred el nu! Acum cativa zeci de ani cu un IQ mai scazut ca cel de azi nu credeam nici eu!
Necredința are de aface cu desfrânarea de tot felul nu cu inteligența!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
AMIN, frate Ioan! Corect argumentat. Cine nu are inima, suflet si cuget, acela nu poate crede si nu il iubeste pe Dumnezeu. Necredinta este un handicap serios in viata unui om care se vrea a fi Om.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu doar un handicap soră Cristina este invaliditate de-a dreptul!
Iar OM înseamna sa ai gândire și suflet și nu doar sa le ai ci sa le îngrijești! Necredinciosul nu o face cel puțin cu sufletul!
ApreciazăApreciat de 2 persoane