În drumul spre Cheia, în apropiere de Ploiești, undeva pe malul stâng al râului Teleajen, se află Mănăstirea Zamfira – colț de rai, oază de liniște, reculegere și închinăciune. Aici se află unica biserică din țară care deține singura lucrare în frescă realizată de marele pictor român, Nicolae Grigorescu. Important monument de artă şi vestită vatră monahală, Mănăstirea Zamfira a intrat în patrimoniul cultural naţional şi pentru ansamblul său pictural realizat de Nicolae Grigorescu.

Despre începuturile aşezământului monahal ne vorbește pisania primei biserici ridicate aici, între 1721 şi 1743, de către domnitorul Nicolae Mavrocordat, la rugămintea Zamfirei Apostoli, văduva lui Manoil Apostoli, un negustor bogat al epocii și om de încredere al lui Constantin Brâncoveanu, omorât de turci.

Pe la mijlocul secolului XIX, în timpul mitropolitului Nifon, aici, se ridică o biserică nouă și mai multe chilii, iar biserica veche, ruinată de cutremurele din 1802 și 1838, este refăcută.   O biserică unicat, o frescă de o mare valoare artistică și spirituală În numai doi ani (1856-1857), pictorul Nicolae Grigorescu, aflat la vârsta de numai 18 ani, ajutat de fratele lui Gheorghe Grigorescu, realizează întegral fresca bisericii mari, pictând în ulei catapeteasma şi un epitaf.

Deși, în 1904 mitropolitul Ghenadie Petrescu dispune acoperirea frescei cu o altă pictură în tempera (de Toma Vintilescu), în 1950 după spălarea temperei, va ieși din nou la lumină  grandioasa lucrare a lui Grigorescu. Această pictură a suportat mai multe restaurări, ultima și cea mai importanta fiind cea executată între 1986-1989 de pictorul restaurator Chiriac Ion, care a îndepărtat toate porțiunile ce acopera pictura originală a lui Grigorescu.

Sfinții marelui pictor au înfățișări de oameni simpli, țărani, oameni din popor, cu priviri calde, agere sau înlăcrimate. Oameni simpli, transformați în sfinți, cu fețele transfigurate de credința ce le venea din inimă.

A fost o vreme cand mănăstirea a fost nelocuită. În 1959, maicile care trăiau acolo au fost obligate să o părăsească, plecând în pribegie.

Abia peste zece ani, monahia Iosefina Chirilă, stareţa Schitului Sf. Maria Techirghiol, se va instala în mănăstire cu binecuvântarea PF Justinian Marina, având funcţia de ghid al bisericii mănăstirii. În jurul său, până în 1975, se vor aduna 35 de călugăriţe, începându‑se restaurarea mănăstirii.

În curtea Mănăstirii Zamfira se află mormintele familiei lui Nicolae Iorga şi cel al profesorului de muzică psaltică Ştefănache Popescu. La Zamfira a trăit o îndelungă perioadă de timp renumitul duhovnic Gavriil Stoica. Biserica Sf. Treime nu mai aparţine în prezent mănăstirii, fiind transformată în biserică de mir.

Cu toate că a fost bine îngrijită, anii de nelocuire și trecerea timpului au știrbit frumusețea picturilor murale din interior. 20 milioane lei fonduri europene, alocate prin POR 2007-2013 (MDRAP) au contribuit, decenii mai târziu, la procesul prin care culorile folosite de marele Grigorescu au fost readuse la viață.

Biserica este o adevărată bijuterie arhitectonică, cu o imensă valoare spirituală, dar și artistică deopotrivă, care merită vizitată și apreciată.    

Astăzi, mănăstirea primește mai mulți vizitatori ca niciodată, rămânand dovada incontestabilă a spiritualității românești dar și a vremurilor în care timpul trecea poate mai frumos.

Puteți vizita mănăstirea Zamfira în satul care poartă același nume, la 15 km de Ploiești.

https://arhiepiscopiabucurestilor.ro/exarhat/manastiri/manastirea-zamfira

www.crestinortodox.ro

Cristina David