La fiecare vizitare a internetului – diverse site-uri , in cautare de teme interesante, ceva nou chiar, avem sanse mari sa gasim subiecte bune, caci cine cauta, gaseste. Aceasta icoana este pictata în frescă, nu pe perete însă, ca multe altele, ci pe un stâlp de marmură, dintre cei care au format mai întâi templul păgân, transformat apoi în biserica din Densuş.

Cateva din elementele care particularizeaza Biserica din Densus sunt acestea: este cea mai veche biserica romaneasca in care se mai tin inca servicii religioase; elementele arhitectonice (coloane romane, leii de piatra de deasupra altarului, caramizi cu inscriptii romane, pietre funerare etc.); altarul bisericii, situat in directia sudului, in timp ce toate bisericile ortodoxe au, stim bine, altarul spre est.

Pictura bisericii, pe lângă valoarea ei intrinsecă, aflam ca a fost executata Pictura in 1443 de catre pictorul Stefan Zugravul, semnatura sa aflandu-se sub fereastra sud-estica a absidei.are înregistrat numele pictorului, „A pictat Ștefan”, şi e datată, „S-a pictat la anul 6952 [1443] luna octombrie 23”. Aici avem icoana Sfintei Treimi: Tatăl, în centru, îl cuprinde afectuos cu ambele mâini pe Fiu şi are în aureolă, deasupra frunţii, pe Duhul Sfânt în chip de porumbel. Sigur, ceea ce atrage în primul rând este faptul că Iisus este îmbrăcat în straie tradiţionale româneşti, motiv folosit frecvent în epoca modernă, în perioada gândiristă mai ales când capătă statut de leit-motiv, dar neobişnuit în secolul XV.

Mai e însă şi o altă notă care singularizează icoana. Iisus în iconografie e reprezentat Prunc, în braţele Maicii Sale, ori matur. In aceasta icoana însă, El apare adolescent, ipostază surprinzătoare. Dar misterele pe care icoana ni le dezvăluie rând pe rând par a nu se mai sfârşi. În secolul XIX, Eminescu avansa ideea că cele trei dinastii româneşti, Corvineştii, Basarabii şi Muşatinii, îşi au originile în Ţara Haţegului, aici existând ţărani care poartă aceste nume până în zilele noastre. Aserţiunea putea fi luată ca produsul fanteziei poetului, dar nu: ea s-a dovedit a fi o realitate demonstrabilă documentar şi a fost confirmată de mari oameni de ştiinţă precum istoricul Gheorghe Brătianu şi geograful Ion Conea.

Ei bine, icoana noastră poate fi invocată şi în sprijinul acestei idei. Numele donatorului este inscris in partea de jos a ei : „CÂRSTEA MUŞATOVĂ”, CÂRSTEA AL LUI MUŞAT. Asta însemnând că, cu 14 ani mai înainte ca în Cetatea Sucevei cel mai strălucit Muşatin să urce pe tron, un unchi al său dona bisericii din Densuş icoana cu totul aparte, care trezeste uimire si evlavie deosebita.

sursa : fragmente din cartea „Dacia Edenica”

Cristina David