Smerenia deosebita pe care a avut-o in permanenta Sfantul Ioan de Kronstadt l-a facut sa marturiseasca deschis , cu scop de indreptare duhovniceasca, trairile lui zilnice ca preot si ca om.

„Câte binefaceri nu mi-a adus până acum credinţa în Hristos! Nu le ştiu numărul şi nu voi vorbi despre fiecare în parte, ci numai despre una: de câte ori nu mi-a adus linişte, nu mi-a scos sufletul din tulburare, nu mi-a alungat patimile! De câte ori nu mi-a îndreptat pornirile strâmbe ale inimii, de câte or nu m-a curăţat de păcate, nu mi-a scăpat sufletul de moarte!”

„Vrei să-i faci pe alții să se îndrepte de greșeli, în timp ce tu întârzii să te îndrepți; oare nu suferi și tu de boala de care suferă toți ceilalți? Oare nu chiar din cauza ta, a neîndreptării tale stăruie și alții în greșeli și în patimi?”

„Câte patimi felurite, câtă răcea­lă şi nepăsare faţă de suflet şi faţă de soarta lui veşnică de dincolo de mormânt, câtă trândăvire, cârtire, neascultare, samavolnicie se cuibă­resc în adâncul inimilor noastre, şi cât de necuraţi suntem înaintea lui Dumnezeu! Aproape în fiecare clipă suntem nevrednici de El, iar vrednici de El suntem poate numai când ne recunoaştem păcatele şi plângem fără făţărnicie pentru ele, cerând ier­tare şi vădind dorinţa nestrămutată de a nu le mai săvârşi, de a nu ne mai întina cu ele, de a nu mai fi slugi ale lor, ci de a păzi şi a împlini fără aba­tere sfânta, dreapta şi preaînţeleapta voie a lui Dumnezeu.”

Parintele Ioan se identifica in permanenta, in fiecare predica a lui cu enoriasii sai, se vedea la fel de pacatos ca si ei, si le vorbea dandu-se pe sine insusi model de cadere in pacat, era nespus de indragit pe acest motiv si credinciosii veneau cu evlavie si incredere la el pentru sfaturi si invatatura.

„Cât de apropiat este Domnul de omul credincios! El ne este ca aerul, ca respiraţia inimii şi a sufletului nostru.

Cristina David