Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr

„Un tânăr diavol:

– Cum ai reusit sa trimiti în iad atâtea suflete??

Bătrânul diavol:

– Prin frică!

Cel tânăr:

– Bravo! De ce le era frică? Război? Foamete?

Bătrânul:

– Nu…De o boală!

Cel tânăr:

– Cum s-au îmbolnăvit? Erau pe moarte? Nu a existat niciun leac?

Bătrânul:

-… s-au îmbolnăvit. Au murit. Desi exista un leac…

Cel tânăr:

– Nu înțeleg…

Bătrânul:

– Au crezut, gresit, că singurul lucru pe care trebuie să-l păstreze cu tot prețul este VIAȚA!!!

Nu s-au mai îmbrățișat….Nu s-au mai salutat…S-au îndepărtat, tot mai mult, unul de celălalt! Au renunțat la toate contactele umane…La tot ce este uman! Apoi au rămas fără bani, cand si-au pierdut locul de muncă. Dar au ales, mereu, să se teamă pentru viața lor chiar dacă nu mai aveau nici măcar pâine pentru masa. Au crezut tot ce-au auzit, au citit ziare și au crezut orbește tot ce au citit. Au renunțat incet, incet, la libertatea lor. Nu au mai plecat de acasă. Nu au mai plecat nicăieri. Nu și-au mai vizitat nici, rudele, nici prietenii.

Lumea s-a transformat incet si sigur, într-un mare lagăr de concentrare, cu prizonieri voluntari.

Au acceptat totul!!!

Doar pentru a supraviețui unei alte zile mizerabile…

Nu au mai trăit, au murit, putin cate putin în fiecare zi!

A fost destul de ușor să le iau sufletele mizerabile… ,,

NOTA!

C. S. Lewis – „Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr” 1941

Cristina David