Indreptatirea de sine – un pacat

Cati dintre noi nu ne-am aflat in pozitia destul de ingrata de a ne vedea obligati (gandim noi), sa ne indreptatim, sa ne justificam in fata altcuiva pentru ceva ce am facut sau spus gresit? Situatia este urmatoarea: am facut o greseala intr-o treaba data sa o implinesc si in loc sa admit sau sa tac si sa ascult la repros/atragerea atentiei/critica, incep si ma scuz, incerc sa ma apar cautand sa explic de ce sau sa argumentez ca nu se putea altfel, implicand ca nu am vina.

Graphic design – arhiva personala

Este corect asa? Nu poate fi, in astfel de cazuri ego-ul nostru intra in actiune si cauta sa iasa la suprafata „curat”, nepatat, desi noi stim ca am gresit. Si in felul asta intram in conflict direct cu Dumnezeu, din punct de vedere duhovnicesc suferim o cadere. Cautam sa ne ridicam pe noi insine , nu suportam realitatea pentru ca ne face sa ne simtim prost. Ego-ul se revolta. Orice manifestare a ego-ului nostru ne desparte de Dumnezeu, cine crede in El, simte acest lucru, mai bine zis constiinta lui ii spune.

Cuviosul Paisie Aghioritul spune ca „indreptatirea impiedica progresul duhovnicesc si alunga harul lui Dumnezeu…Din momentul in care omul le indreptateste pe cele nedrepte se instraineaza de Dumnezeu. Apare instrainarea, zidul intre om si Dumnezeu. Nu exista izolare mai puternica pentru harul lui Dumnezeu decat indreptatirea.”

Cristina David

Despre "DUMNEZEU este IUBIRE" Blog Crestin Ortodox-- Cristina David

Ma numar printre cei care Il considera pe Dumnezeu Tatal Ceresc si Creatorul tuturor celor vazute si nevazute. Sufletul nostru este o particica din El iar stradania de o viata trebuie sa fie aceea de a nu Il pierde , de a-L avea mereu langa noi. El este Calea , Adevarul si Viata , dar este si Iubire in sensul cel mai inalt , mai inaltator in nemarginirea ei . Fara Dumnezeu orizontul cunoasterii noastre ar ramane foarte limitat iar sufletul nostru s-ar "pipernici" de tot , ca sa folosesc un cuvant intrebuintat in scrierile sale de Sfantul Ardealului , Parintele Arsenie Boca . Acestea le-am aflat de-a lungul vietii mele in timp ce in repetate randuri m-am simtit ridicata cu multa blandete dupa o cadere in valurile ei gata sa ma inec , ajutata apoi sa imi revin ca sa constat o data in plus, neindoielnica Prezenta Divina prin care nimic nu este imposibil a fi atins de cel care crede in El , daca Domnul Voieste stiind ca este spre Binele lui si nu spre pierzania sufletului. In mintea si intentia mea paginile care vor forma acest mijloc de comunicare usor si lesne de accesat vor incerca sa prezinte cititorilor sfaturi de mare folos duhovnicesc desprinse din scrierile sau spusele marilor sfinti parinti si daruitilor duhovnici ai lumii crestin ortodoxe.
Acest articol a fost publicat în despre egocentrism, Despre viata duhovniceasca, Uncategorized și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Indreptatirea de sine – un pacat

  1. Diana Raluca zice:

    Acest articol reflectă adevărata realitate prin care cred că fiecare dintre noi a trecut măcar o dată în viață.Trebuie să recunoaștem când greșim.Din greșeli învățăm și este important să ne recunoaștem fapta,pentru a fi mai ușor iertata.
    Mult succes în continuare cu acest blog!
    O seară bună!😊

    Apreciat de 1 persoană

  2. Din păcate este foarte greu de luptat cu această boală sufletească, cum dealtfel toate bolile sufletului sunt greu de înfrânt fără practicarea rugăciunii neîncetate.. Domnul să ne miluiască pe toți! 🙏

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s