Craciunul -Taina de dincolo de fire

Minunata taina a Craciunului care nu inceteaza an de an sa imi incalzeasca sufletul aduce cu sine o mare Bucurie direct din cer, este un Dar sfant. Astept de fiecare data cu mult drag si nerabdare frumoasa seara de Ajun si ziua de Craciun, cand retraiesc cu mare intensitate pacea, linistea, frumusetea si caldura simtite de mine de Sarbatori in jurul bradului de Craciun, alaturi de cei dragi din familie si prieteni, in toti anii dinainte, fara exceptie. Ascultam colindele minunate de Craciun care imi devenisera atat de cunoscute si pe care le indrageam pentru linia lor melodica si cuvintele vorbind despre Pruncul Iisus infasat, dormind pe paie intr-o iesle, anuntat de ingerii cu aripi de aur coborati din cer si vizitat cu multa sfiala si pietate de pastorii din campul invecinat. „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ paceîntre oameni bunăvoire! „- imi suna in minte cuvintele ingerilor in versetul Sfintei Evanghelii dupa Luca.

Caci acesta e Craciunul : infratirea intre oameni, pacea si iubirea domnind pe pamant. Pentru ca insusi Fiul lui Dumnezeu s-a intrupat coborand intre oameni spre implinirea Cuvantului.

Craciunul

Tu nu mai ai, copile, azi,
Crăciun cu ramuri verzi de brazi.
Colindul sfânt tu nu-l mai ai,
Cu glasuri coborând din rai.
Şi nu-ţi mai vine Moş Crăciun,
Cu ţurţuri – perie – pe zăbun.
Şi ,,Moş Ajun” şi ,,Dalbe flori”
La Pruncul mic şi luminat,
Tu nu mai vii la închinat.

Copil al veachului de acum,
Opreşte-te o clipă-n drum!
Căci vreau să-ţi cânt şi vreau să-ţi spun,
Încet Colindul de Crăciun.
Să ştii şi tu că Dumnezeu,
Făuritorul tău şi-al meu,
Copil ca tine S-a făcut
Şi într-o iesle S-a născut.
Şi iar se naşte pentru voi,
Copii ai vremurilor noi!

(Zorica Lațcu – Poezii, ediția a II-a, Editura Sophia, București, 2008, p. 135)

Sa incercam sa pastram Taina Craciunului in inimile noastre iar pacea care a coborat odata cu implinirea ei sa dainuie cat mai mult timp in suflete.

Cristina David

Publicat în Colectia personala de design grafic, Nasterea Domnului | Etichetat , , , , , | 19 comentarii

In asteptarea Nasterii Domnului

Cea mai indragita Sarbatoare a anului, Craciunul, bate la usa. Ma intreb daca suntem cu adevarat pregatiti sa intampinam in liniste, impacati cu noi insine si cu Dumnezeu Nasterea Domnului si Mantuitorului nostru. Vorbind despre mine, stiu ca am de lucrat in privinta asta daca vreau sa am pace in suflet si bucurie adevarata in inima cand intampin marea Sarbatoare. Este loc de mai multa credinta, de iubire si speranta in mintea si inima mea.

Foto – internet

Cand eram copil, aveam in fata ochilor bradul frmos si cu grija impodobit, se foloseau an de an podoabele pastrate peste an in cutii tinute de pe vremea copilariei mamei, dar in mod special ma atragea ce gaseam sub bradul cu mireasma lui de cetina verde. Vag auzisem povestea despre un Prunc Sfant sosit pe pamant in acea noapte, pruncut infasurat in scutecele si dormind intr-un staul de animale care il inconjurau spre a-i da caldura trupurilor lor…

Foto – internet

Mai tarziu, peste ani am inceput sa merg mai des la biserica, sa ascult fragmente din Sfanta Scriptura, unele povestiri nu le intelegeam in intregime dar totusi retineam din ele anumite lucruri…

Trecand timpul, prin lucrarea Domnului, am ajuns ca sa citesc mult mai des capitole din Sfanta Evanghelie, sa le inteleg aproape in totalitate, suficient ca sa imi alcatuiesc un intreg cu sens din continutul lor. Vroiam sa stiu cat mai bine anumite povestiri , parabolele spuse de Mantuitorul nostru cu diferite ocazii celor care il urmau, dornici sa-L cunoasca si sa Il roage sa le rezolve problemele lor. Mult m-au ajutat lecturile din lucrarile Sfintilor Parinti si ale marilor duhovnici romani ai secolului XX.

Au mai trecut ani si a sosit randul meu de a explica unor copii dintr-o tara indepartata sensul acestor minunate pilde si semnificatia Nasterii Domnului in prima noapte de Craciun, (pe langa alte materii de studiu la scoala unde predam).

Foto – internet

Am ajuns peste ani sa patrund ceva mai adanc din sensul ortodoxiei pe care niciodata nu am parasit-o pentru alte forme de religie crestina. Stiu ca este necesar sa incerc sa ma cunosc bine pe mine insami pentru a ii intelege si accepta pe ceilalti cu bunele si relele lor. Insa nu este suficient sa stiu, este obligatoriu sa pun in aplicare autoanaliza pentru a-mi recunoaste si admite greselile, cat de des le repet cu intentia foarte serioasa de a face efort mai mare spre a ajunge la eliminarea lor, macar partial. Este un proces lung si de fel usor, firea omeneasca fiind slaba, neajutorata. De fapt este vorba de o lupta continua si indarjita cu ego-ul , cu relele deprinderi si cu vointa slaba din care cauza nu reusesc a fi cu luare aminte atat cat este nevoie. Un lucru mi-a devenit clar : daca nu discern, daca nu sunt cu discernamant cat mai serios in ce fac, cum ma comport , ce gandesc si ce sau cum vorbesc, nu am cum obtine o inaintare cat de mica in viata duhovniceasca. Cheia este sa ajungi sa-ti doresti o viata duhovniceasca, sa simti ca ai nevoie de ea, secretul este sa inveti cum sa manuiesti aceasta cheie.

M-am straduit in perioada postului sa fiu pregatita sufleteste sa intampin Craciunul cu o stare de liniste si pace interioara, pe potriva spiritului marii Sarbatori a Nasterii Domnului. Cat am reusit, nu mai este la aprecierea mea caci ar fi o parere subiectiva…Dar pot spune ca putinul progres facut sa-l pot pastra si dupa Sarbatori , ba chiar spori, cu multa si mare luare aminte sa nu gresesc . Viata noastra este in general, cum spune poetul, o lupta, iar lupta cu raul devine un adevarat razboi duhovnicesc in care fara intarirea si ajutorul lui Dumnezeu stiu ca nu am sansa de izbanda.

Va doresc la toti sa va bucurati de sanatate si de pace in suflet!

Cristina David

Publicat în Nasterea Domnului | Etichetat , , , , | 7 comentarii

Viata sufletului

foto – internet

“O lumânare aprinsă este flacăra sufletului, ea reprezintă iubire, credinţă, linişte și speranţă.”

Lumânarea aprinsă

O lumanare aprinsa

este flacara sufletului.

Este iubirea, e credinta.

Este linistea, speranta,

Care niciodata nu trebuie pierduta.

Autor – Dumitru Delca

grafic design din colectia personala

Pentru ca sufletele noastre sunt particele infime din divinitate, este de asteptat ca sa le aratam celor pe care ii iubim dar si celor ce-i intalnim intamplator in viata, ca ii repectam si ca ii intelegem, sa le aducem un zambet pe fata si un strop de bucurie in vietile lor . O vorba buna face mult, face omul sa capete o liniste si chiar de are o amaraciune in sufletul lui, sa i se lumineze fata, sa-i dispara incruntarea de pe frunte. Se aprinde o lumina intr-un suflet trist…am parafrazat spusele parintelui Arsenie Boca, ale carui spuse exacte sunt : „Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse”. Nu este ceva greu de facut, si se merita!

O zi cu pace, cu lumina in suflet si un weekend binecuvantat!

Cristina David

Publicat în Citate din scrierile marilor si daruitilor duhovnici, colectie de grafice personale, Cuvinte de invatatura, Parintele Arsenie Boca - Sfantul Ardealului | Etichetat , , , , , , , | Lasă un comentariu

O pilda care nu trebuie uitata

graphic design – arhiva personala

Circula pe internet o poveste foarte frumoasa care ne merge la suflet: „Povestea celor patru lumanari”. Ea este postata si repostata in special in Postul Mare in apropierea Invierii Domnului, dar continutul ei duhovnicesc este valabil oricand, nu numai in perioadele posturilor de peste anul bisericesc. Ea subliniaza, readucand in mintea noastra un mare adevar.

Redau pilda cum am regasit-o pe site-ul „Ganduri din Ierusalim” pe care din cand in cand il vizitez.

„Patru lumanari ardeau incetisor, si daca ascultai cu atentie puteai chiar sa le auzi vorbind: Prima a spus:

-Eu sunt Linistea. In ziua de astazi oamenii au uitat ca pot face parte din viata lor.
Flacara s-a micsorat din ce in ce mai mult si s-a stins.

Apoi a vorbit cea de a doua:
-Eu sunt Credinta. Oamenii spun ca pot sa traiasca foarte bine si fara mine, nu cred ca mai are vreun rost sa ard. Cand a terminat de vorbit, si aceasta s-a stins.

-Eu sunt Iubirea, a spus cea de a treia. Nu mai am putere sa ard, oamenii ma dau la o parte ca pe un lucru fara valoare, ei uita sa-i iubeasca chiar si pe cei mai apropiati oameni din viata lor. O adiere blanda care trecea pe langa ea a stins-o fara sa vrea.

Un copil a intrat in incaperea unde mai ardea o singura lumanare, si vazandu-le pe celelalte trei stinse, a inceput sa planga. -Voi ar trebui sa fiti mereu aprinse! Cea de a patra lumanare i-a soptit usor:

-Nu-ti fie frica, atat timp cat eu ard, le putem reaprinde pe celelalte. Eu sunt Speranta! Cu ajutorul ei, copilul le-a reaprins si pe celelalte.”

In limba noastra, dar stiu ca si la alte popoare exista zicala „Speranta moare ultima”, la care am gasit o completare inteligenta „Speranţa moare ultima şi renaşte prima. Speranta , ca toate darurile Duhului Sfant de la Dumnezeu ne vin si cred ca nu gresesc cand spun ca speranta este atat de importanta in viata noastra intrucat este chipul nevazut al lui Dumnezeu. Virtutea ei sustine toate celelalte haruri si daruri.

Sa nu uitam ca speranta noastra ramane Dumnezeu , Lumina lumii si ea nu poate sa dispara pentru ca renaste in inima crestinului reaprizand credinta. Niciodata sa nu ne pierdem credinta! Credem in Dumnezeu ca in unica noastra speranta la iubire, ajutor , intarire si izbavire. Amin

O Duminica binecuvantata cu caldura, pace si speranta in inima voastra!

Cristina David

Publicat în Pilde, Povesti cu talc | Etichetat , , , , , , | 2 comentarii

Intoarcerea spre Dumnezeu cu toata fiinta

Parcurgand viata care ne-a fost daruita aici pe pamant, ne intalnim cu bune si cu rele, ne bucuram, ne resemnam sau ne suparam, fiecare reactioneaza dupa firea sa, dupa educatia primita acasa, dupa credinta pe care o are sau nu o are. Dumnezeu ne este aproape in orice situatie, dorind ca noi sa rezonam cu dragostea si bunatatea lui. Dar nu toti facem asta. Ajungand in cele din urma la capatul incercarii, inapoi la lumina, unii dintre noi realizeaza ca ceva s-a schimbat , ca persoana sa este mai rabdatoare, mai intelegatoare cu ceilalti si mai doritoare sa ierte greseli , comportamente neplacute din partea semenilor. S-a luminat inaintea noastra un drum mai pasnic pe care avem posibilitatea sa inaintam sub ocrotirea si indrumarea Domnului care ne-a readus la viata normala dupa o incercare grea. Privim toate lucrurile mai optimist si cu incredere. Sa-l laudam si sa-i multumim.

Mi-au placut foarte mult cuvintele parintelui Hrisostom Filipescu care vorbeste despre intelepciunea celui care se intoarce la Dumnezeu cu credinta puternica si cu speranta, in comparatie cu cei care se inchid in sine si se incred in propria putere. Ne incurajeaza si ne este un viu exemplu.

graphic design – colectia personala

„În drumul vieţii nu e greu să treci prin ceva, greu e să-ţi revii la loc. Ori te întorci către tine şi nu mai ieşi, ori te întorci spre Dumnezeu cu toată fiinţa ta. Ne îndreptăm către lucruri pe care nu le credeam înainte importante. Ne decantăm. Ne înconjurăm de lucruri mult mai curate, mai luminoase, mai frumoase. Perioade şi perioade. Vibrăm într-un anume fel unii cu alţii. Luăm partea bună din lucruri, din situaţii. Găsim resurse să ne adaptăm. E o lecţie ce trebuie să o învăţ şi merg mai departe cu credinţă. Apanajul inteligenţei. Natura îşi cere drepturile.” (Parintele Hrisostom Filipescu)

Cristina David

Publicat în Ieromonahul Hrisostom Filipescu | Etichetat , , , , | 3 comentarii

Bisericile din cretă de la Murfatlar

In imediata aropiere de canalul Dunare – Marea Neagra se afla un sit arheologic din Dobrogea secolelor X-XI. Este vorba de un complex rupestru deosebit de important pentru istoria crestinismului de pe teritoriul tarii noastre. Specialistii presupun ca ansamblul rupestru de la Murfatlar adaposteste prima biserica si primele chilii ale unei manastiri, de pe teritoriul Romaniei. Descoperirea primei incaperi a complexului de la Murfatlar a fost facuta la data de 11 iunie 1957, in urma lucrarilor de extindere a carierei de creta din apropiere.

Bisericile si galeriile sapate in dealul de creta de la Basarabi-Murfatlar se afla dupa cum specificam , pe versantul nord-vestic al dealului Tibisirul, la o distanta de cateva zeci de metri de canalul Dunare – Marea Neagra si in imediata apropiere a marelui val de piatra. Din pacate actiunile pentru conservarea lui au inceput dar au fost stopate din lipsa de interes a Ministerului Culturii si lipsa de fonduri . Cu un bun prieten, care lucreaza ca arheolog la sit-ul Histria, am ajuns la dorinta mea, la locul cu pricina insa nu am vazut decat ce se poate zari la exterior, nu am avut voie sa intram in complex.

Complexul rupestru

ansamblul-rupestru-murfatlar-basarabi-constanta-biserici-creta

Bisericile din cretă de la Murfatlar sunt impresionante, însă, ele nu au putut fi vizitate niciodată de publicul larg. Ansamblul rupestru, un labirint cu biserici vechi și chilii sculptate în cretă, reprezintă locul în care s-ar fi născut creștinismul modern. Ele se aseamănă cu orașele subterane de la Cappadocia, utilizate în mare parte de primii creștini, ca locuri de refugiu înainte de legiferarea creștinismului ca religie acceptată, însă sunt construite la o scară mult mai mică.

Bisericile din cretă de la Murfatlar, descoperite în urmă cu 63 de ani

Chiliile și cele 6 biserici săpate în pereții de cretă, lângă cariera antică de la Murfatlar sau Basarabi, cum i s-a spus multă vreme localității, datează de la sfârșitul secolului X.

bisericile-din-creta-de-la-murfatlar

Prima biserică, denumită de arheologi B1 se află la nivelul superior al complexului rupestru, iar în urma împușcăturilor a fost găsită intrarea.

Arheologii au solicitat oprirea exploatării în zonă și în cadrul cercetărilor au descoperit mai multe chilii, locuințe și galerii,toate săpate în pereții din cretă. Ulterior, specialiștii au mai găsit alte 5 lăcașuri de cult.

bisericile-din-creta-de-la-murfatlar

Estimarea perioadei în care s-au întemeiat așezările s-a făcut pe baza unei scrieri din naosul bisericii B4, unde era inscripționat ”leat 6500”, respectiv anul 992. Ele nu au funcționat în același timp, dar au fost locuite atât de călugări, cât și de persoanele care lucrau în acea vreme la carieră”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Gheorghe Papuc.

bisericile-din-creta-de-la-murfatlar

Se presupune că bisericile de cretă de la Murfatlar au apărut în perioada în care a funcționat cariera in zonă și, pe lângă călugării care slujeau și stăteau în chilii, aveau locuințe acolo și lucrătorii de la exploatarea din care se extrăgea creta.

Bisericile din cretă de la Murfatlar, tezaurul neexploatat al Dobrogei

Săpăturile la ansamblul rupestru de la Murfatlar s-au desfășurat până în anul 1962, fiind realizate în acest timp, 5 campanii de cercetare. În cadrul acestora, au început să fie restaurate anumite părți din complexul rupestru și s-au luat măsuri pentru izolarea sitului arheologic de restul carierei. Lucrările de consolidare și conservare au fost întrerupte în 1962, din cauza lipsei de fonduri.

bisericile-din-creta-de-la-murfatlar

Nici acum, după 63 de ani de la descoperirea monumentului istoric, lucrările de punere în siguranță nu au fost finalizate. Și azi există foarte multe schele și trepte improvizate, însă fondurile alocate de Consiliul Județean Constanța sunt insuficiente pentru terminarea lucrării de protecție, astfel încât, măcar parțial, ansamblul rupestru să poată fi vizitat. Dacă ar putea fi deschis pentru public, acest monument istoric ar reprezenta o atracție turistică importantă în Dobrogea.

Descoperiri făcute de arheologi, la Bisericile din cretă de la Murfatlar

În perioada în care au fost realizate cercetările de către specialiști, au fost descoperite mai multe locuințe de suprafață, un mic cimitir cu schelete de oameni și animale, dar și fragmente ceramice, elemente de mobilier, vetre de foc și unelte din fier.

bisericile-din-creta-de-la-murfatlar

Pe pereții din cretă ai celor 6 bisericuțe, sunt zeci de inscripții slavone, cu litere chirilice sau însemne runice, scrierea veche a nordicilor. Se spune că este singurul loc din România unde apar runele folosite de vikingi.

bisericile-din-creta-de-la-murfatlar

Cele mai multe desene sunt legate de cultul creștin. Sunt numeroase tipuri de cruci, malteze, simple sau înscrise în cerc, în mare parte concentrate în pronaos, de ambele părți ale intrării în naos.

ansamblul-rupestru-murfatlar-basarabi-constanta-biserici-creta

Pe pereți sunt scrijelite și imagini în care sunt înfățișați oameni sau animale, tot cu încărcătură religioasă, precum sfinți, porumbei sau scene liturgice, reprezentate naiv.

bisericile-din-creta-de-la-murfatlar

De asemenea, sunt și multe desene care nu au legătură cu creștinismul, care înfățișează cai în galop, cerbi, păsări, dragoni, motivul țintarului sau al labirintului.

În bisericile din cretă de la Murfatlar s-a născut creștinismul modern

Monumentul arheologic de la Murfatlar are o valoare inestimabilă, datorită inscripțiilor cu caractere gotice, germanice, grecești și slavone din interior, care atestă prezența creștinismului și a unei vieți monahale autentice pe pământurile Dobrogei, încă de la sfârșitul secolului X.

biserici-creta-murfatlar-basarabi

Specialiștii afirmă că în chiliile și în bisericile săpate în cretă de la Murfatlar s-a născut creștinismul modern. Ei apreciază că acolo s-au refugiat discipolii apostolilor și au trăit în chilii săpate în dealul din cretă. În labirintul sacru construit la Murfatlar, s-a născut, practic, ortodoxismul modern.

biserici-creta-murfatlar-basarabi

Multe inscripții și grafite sunt lăsate de monahii bulfari din timpuri vechi, dar anumite texte grecești și runice presupun și prezența călugărilor de alte naționalități. Mânăstirea a fost abandonată în secolul al XI-lea, după invaziile triburilor varegilor și pecenegilor.

Ansamblul rupestru nu poate intra sub protecția UNESCO, deoarece nu este conservat

Bisericile din cretă de la Murfatlar reprezintă un monument important din România, însă, Ministerul Culturii nu a fost interesat să investească în restaurare. Ele se află acum în patrimoniul Consiliului Județean Constanța, respectiv al Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, dar este nevoie de implicare și de la nivel central, pentru restaurarea ansamblului rupestru, care, în ultimii ani a fost vandalizat și mulți pereți au fost mâzgăliți.

biserici-creta-murfatlar-ansamblu-rupestru-murfatlar-basarabi

Arhitectul Mihai Opreanu, de la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu din București a făcut demersuri în urmă cu mai bine de 10 ani, pentru a pune ansamblul rupestru de la Murfatlar sub protecția UNESCO. Răspunsul a fost negativ, pe motiv că situl arheologic nu este suficient de îngrijit. Pentru a putea fi acceptat în Patrimoniul Mondial, situl arheologic trebuie să fie conservat și consolidat.

Arhitectura complexului rupestru de la Murfatlar

Complexul rupestru de la Murfatlar este format dintr-un sistem de galerii și camere care comunică între ele, fiind săpat în același masiv din cretă, denumit ”masivul peninsulă”.

bisericile-din-creta-de-la-murfatlar

Bisericile B2, B3 și B4 sunt suprapuse și comunică prin intermediul unor galerii. Biserica B4 este situată la cea mai mică altitudine din întregul complex și comunică cu paraclisul 2 al bisericii B3, care, la rândul lui, are legătură prin intermediul unei galerii, cu biserica B2.

bisericile-din-creta-de-la-murfatlar

În cadrul acestor trei niveluri există și un număr mare de încăperi conexe, iar bisericile B3 si B4 au intrări separate, amplasate pe fațada de nord a ”masivului peninsulă”.

Altarul bisericii B3 este realizat semicircular, cu bolta în formă de absidă. În pavimentul acestuia sunt săpate trei scobituri dreptunghiulare, iar în ax se păstrează un postament, care era, probabil, Sfânta Masă.

bisericile-din-creta-de-la-murfatlar

În nava bisericii pot fi văzute diverse feluri de cruci, simple sau punctate, precum și o cruce malteză încadrată într-un pătrat, o așa-zisă stilizare a unui cap de taur, un călăreț înarmat cu suliță sau arc și săgeată, cai și alte animale, dar și motive geometrice diverse.

ansamblul-rupestru-murfatlar-basarabi-constanta-biserici-creta

Tot pe pereții acestei biserici sunt desenate svastici, pentagrame, o pasăre acvatică stilizată și numeroase inscripții în grafite runice. În altar se păstrează doar o cruce, flancată de alte cruci mai mici.

bisericile-din-creta-de-la-murfatlar

Biserica B4 este situată la nivelul inferior al „masivului peninsulă” și are lungimea de 7 metri și lățimea de 3,50 metri. Intrarea este săpată în fațada de nord-vest a masivului. Structura acestui ultim nivel se compune din nava bisericii, altarul ei și un mormânt alipit. Biserica este orientată cu altarul spre E-SE, iar culoarul de acces este boltit în formă semicilindrică.

bisericile-din=creta-de-la-murfatlar

Nava este compartimentată prin aglomerări de coloane. Unele dintre acestea sunt săpate, altele sunt zidite din calupuri de cretă. Naosul este partea cea mai spațioasă a bisericii și tavanul său se sprijină pe 5 coloane.

bisericile-din-creta-de-la-murfatlar

Bisericile din cretă de la Murfatlar sunt spectaculoase, însă dificil de vizitat, deoarece nu a fost finalizată conservarea ansamblului rupestru. Lucrările de punere în siguranță a monumentului se derulează foarte greu, însă, acesta ar putea deveni un obiectiv turistic foarte apreciat, în condițiile în care va fi deschis pentru public.

Auris Luca 2 dec. 2020

postare si introducerea – Cristina David

Publicat în Biserici si Manastiri Ortodoxe | Etichetat , , , , , , , , | 2 comentarii

Sfantul Ierarh Nicolae – „Inima lui de părinte al creştinilor a ars ca o făclie”

Sfantul Ierarh Nicolae – foto internet

SARBATOARE BINECUVANTATA !

In ziua a 6 a a lunii decembrie il cinstim pe marele si SFANTUL IERARH NICOLAE.

Mi-au mers intotdeauna la inima cuvintele Parintelui Arsenie Boca in predica sa despre cel mai iubit sfant al crestinatatii, incat doresc sa le redau aici:

„Inima lui de părinte al creştinilor a ars ca o făclie. Poate că şi aici stă o taină a sfinţeniei lui: capacitatea lui de suferinţă, suferinţa pe care o aduna de la toţi, [ceea ce] îi făcea iubirea mai strălucitoare, şi care apoi mai multă suferinţă atrăgea, sporind focul iubirii sale de oameni.Suferinţa şi iubirea cresc în progresie.Iată o taină a luminătorilor lumii. Aceeaşi explicaţie o au şi minunile ce le-a făcut Dumnezeu ca răsplată a oamenilor pentru dragostea lor de marele ierarh. Căci Dumnezeu e făcătorul de minuni întru sfinţii Săi.

Iar marea minune – şi din ce în ce mai rară între oameni – e tocmai această lumină a inimii, care nu are hotar mormântul. Aşa se face că Dumnezeu o laudă cu faptele mai presus de fire în numele iubiţilor Săi iubitori de oameni”.(Părintele Arsenie Boca, Seminţe duhovniceşti, Editura Lumea credintei, 2009)

Sfantul Ierarh Nicolae – Icoana pictata de Parintele Arsenie Boca la Biserica Draganescu (foto internet)

Noi cu totii, mari si mici, de toate varstele, il iubime pe Sfantul Nicolae care a aratat o dragoste netarmurita pentru semenii lui, faptuind minuni nenumarate pentru ajutorarea celor necajiti. El fusese binecuvantat cu toate roadele Duhului Sfant.

Sa ne bucuram ca suntem sanatosi, sa depanam amintiri frumoase din urma, mergand pana la anii copilariei cand Mos Nicolae ne aparea ca un personaj fermecat, de poveste. Lumina zilelor de atunci sa ramana mereu in inimile noastre! Doamne ajuta!

Am aflat astazi, pe facebook, o scrisoare trimisa lui Mos Nicolaie, dar scrisa de un adult, care „cere” cadouri duhovnicesti pentru toti crestinii si m-am gandit ca este potrivita pentru a o posta aici.

„Mos Nicolae, te rog sa ai grija si de prietenii mei. Sunt maturi, dar in suflet, sunt tot copii! Ai grija si de ghetutele lor!!! Fii generos, asa cum sunt si ei!!! Ai grija de visele lor si nu le trimite nuieluse!!! Ai grija ca ranile din sufletele lor sa se vindece!!! Sa le spui ca sunt oameni care ii iubesc, dar nu stiu cum …sau …nu pot sa-si exprime sentimentele !!! Ai grija sa le spui sa invete sa se ierte pe ei insisi intai si apoi sa-i ierte si pe cei din jurul lor! Da-le putere sa treaca peste toate greutatile, sa poata culege flori rasarite din lacrimile cazute …ieri !Daruieste-le pace, bucurie, sanatate, fericire, implinire……..”

La Multi Ani de Sfantul Nicolae si felicitari din suflet celor care ii poarta numele !

Cristina David

Publicat în Sfantul Nicolae, Uncategorized | Etichetat , , , , , , | Lasă un comentariu

Peştera şi mormântul Sfântului Ioan Damaschin din Pustiul Iudeii

In ziua a 4 a a lunii decembrie a fiecarui an il sarbatorim pe Sfantul Cuvios Ioan Damaschin, un sfant cu har si daruri multe primite de la Dumnezeu precum si cu o viata duhovniceasca pe potriva.

Icoana Sfantului Ioan Damaschin – foto internet

Orice pelerin (barbat) care ajunge în Mănăstirea „Sfântul Sava cel Sfinţit” merge să se închine si sa se roage în paraclisul închinat Sfântului Ioan Botezătorul, unde se află peştera şi mormântul Sfântului Ioan Damaschin. Cand am fost in pelerinaj in Tara Sfanta am vizitat Manastirea „Sfantul Sava cel Sfintit” si tin minte cum noi, „hagitele”, am stat pe o culme a dealului de pe care se coboara in manastire, asteptandu-i pe barbatii din grup sa ni se alature, ei avand permisiunea sa intre in sfantul locas.

Sfântul Ioan Damaschin, cunoscut ca mare imnograf şi apărător al sfintelor icoane, trăitor în veacul al VII-lea, s-a nevoit în Manastirea Sfantul Sava cel Sfintit, unde a fost tuns în monahism. O mare parte din viaţa sa monahală şi-a petrecut-o într-o mică peşteră din mănăstire.

Fiind ucenic al unui părinte simplu şi foarte aspru, Sfântul Ioan a săvârşit foarte multă nevoinţă şi ascultare în mănăstire. Bătrânul l-a învăţat cum să-şi trăiască viaţa după Dumnezeu şi i-a interzis să scrie sau să spună cuvinte frumoase, pentru a dovedi lepădarea sa de toate cele lumeşti.

Printr-o vedenie dumnezeiască, Maica Domnului s-a arătat o dată părintelui său duhovnicesc, poruncindu-i să îl lase pe monahul Ioan să scrie pentru folosul Bisericii lui Hristos. Şi, de atunci, Ioan a vieţuit în cinstita obşte, scriind cărţi şi compunând imnuri de laudă către Dumnezeu şi către sfinţi.

sursa – partial – doxologia.ro

Cristina David

Publicat în Sfantul Ioan Damaschin | Lasă un comentariu

Indreptatirea de sine – un pacat

Cati dintre noi nu ne-am aflat in pozitia destul de ingrata de a ne vedea obligati (gandim noi), sa ne indreptatim, sa ne justificam in fata altcuiva pentru ceva ce am facut sau spus gresit? Situatia este urmatoarea: am facut o greseala intr-o treaba data sa o implinesc si in loc sa admit sau sa tac si sa ascult la repros/atragerea atentiei/critica, incep si ma scuz, incerc sa ma apar cautand sa explic de ce sau sa argumentez ca nu se putea altfel, implicand ca nu am vina.

Graphic design – arhiva personala

Este corect asa? Nu poate fi, in astfel de cazuri ego-ul nostru intra in actiune si cauta sa iasa la suprafata „curat”, nepatat, desi noi stim ca am gresit. Si in felul asta intram in conflict direct cu Dumnezeu, din punct de vedere duhovnicesc suferim o cadere. Cautam sa ne ridicam pe noi insine , nu suportam realitatea pentru ca ne face sa ne simtim prost. Ego-ul se revolta. Orice manifestare a ego-ului nostru ne desparte de Dumnezeu, cine crede in El, simte acest lucru, mai bine zis constiinta lui ii spune.

Cuviosul Paisie Aghioritul spune ca „indreptatirea impiedica progresul duhovnicesc si alunga harul lui Dumnezeu…Din momentul in care omul le indreptateste pe cele nedrepte se instraineaza de Dumnezeu. Apare instrainarea, zidul intre om si Dumnezeu. Nu exista izolare mai puternica pentru harul lui Dumnezeu decat indreptatirea.”

Cristina David

Publicat în despre egocentrism, Despre viata duhovniceasca, Uncategorized | Etichetat , , , , , | 4 comentarii

Binecuvinteaza, Doamne, Romania!

Ziua de 1 Decembrie ramane in constiinta noastra, a romanilor din intreaga lume, cea mai importanta zi . Este ziua cand in unire de gandire, simtire si credinta am fost binecuvantati cu implinirea unui vis de secole: infaptuirea Romaniei Mari! Sa multumim Domnului ca voia noastra a fost si voia Lui, sa ne bucuram de Ziua noastra Nationala!

Ne rugam, Doamne, ca sa inlaturi dezbinarile si neintelgerile, sa daruiesti pace si intelegere intre noi, ca sa pastram cu mare grija implinirea natiunii noastre in secolele care vin!

LA MULTI ANI BINECUVANTATI frati romani si draga noastra Romanie!❤️

O Tara mandra intre tari,

Cu daruri mult ravnite,

Cu oameni vajnici ce-au salvat

A neamului onoare.

Esti tara noastra, a tuturor

Romanilor din lumea-ntreaga;

Noi iti uram ca sa traiesti

Ani multi ca sa-i sarbatoresti

In cinste, pace si daruri ceresti!

Cristina David

Publicat în Uncategorized | Etichetat , , , | 9 comentarii